Valea Oltului, între istorie și viteză: din epoca căruțelor în era mașinilor
Valea Oltului, ruta construită de austrieci în urmă cu 300 de ani, care era parcursă în aproximativ 11 ore cu căruța, rămâne și astăzi una dintre cele mai importante legături rutiere dintre Transilvania și sudul țării, scrie G4media. Cum a evoluat de-a lungul timpului acest drum, câți îl folosesc astăzi și cât durează să-l parcurgi.
Se împlinesc trei secole de la deschiderea primului drum modern prin Valea Oltului. Puțini știu că această rută esențială pentru România de astăzi a fost inițiată de administrația austriacă.
La începutul anilor 1700, traversarea Carpaților între Transilvania și Țara Românească era o adevărată aventură. Comerțul se făcea greu, iar căruțele abia reușeau să străbată potecile abrupte.
Valea Oltului, drumul de „11 ore pentru căruțe”
După Pacea de la Passarowitz din 1718, Oltenia a intrat sub control habsburgic. În timpul domniei împăratului Carol al VI-lea, autoritățile imperiale au decis să creeze o legătură solidă prin defileul Oltului.
Proiectul a fost coordonat de inginerul militar Friedrich Schwantz von Springfels, care a realizat hărți detaliate ale zonei. Lucrările au fost finalizate în jurul anului 1722, iar drumul a primit numele de Via Carolina.
Documentația tehnică a epocii este păstrată și astăzi la Österreichische Nationalbibliothek. Scopul construcției nu era unul simbolic. Viena avea nevoie de o rută rapidă pentru aprovizionarea trupelor din Oltenia. În același timp, administrația imperială urmărea să valorifice resursele agricole și naturale ale provinciei.
Fără un drum stabil, transporturile erau lente și costisitoare. Parcurgerea noii rute dura aproximativ 11 ore pentru o trăsură. Pentru secolul al XVIII-lea, era un progres semnificativ.
Cum era Oltenia rurală de acum 300 de ani
Înainte de amenajare, pasajele montane erau aproape impracticabile. Traversarea prin zona Turnu Roșu se făcea cu dificultate, iar în unele sectoare căruțele erau trase manual.
Odată cu Via Carolina, Valea Oltului a devenit principala arteră dintre provincii. Pentru a controla strategic zona, austriecii au construit o fortificație numită Strasbourg sau Arxavia, supranumită „Cetatea de la Drum”.
Aceasta asigura supravegherea traseului și protecția convoaielor militare. După retragerea habsburgilor, în urma Păcii de la Belgrad din 1739, fortificația a fost distrusă de otomani, iar o parte dintre amenajări au fost dezafectate.
Relatările vremii descriu o Oltenie predominant rurală, cu o economie modestă. Administrația a impus o evidență fiscală strictă, iar numărul familiilor înregistrate pentru plata birurilor a crescut de la aproximativ 13.000 la peste 34.000 în doar câțiva ani. Măsurile au generat tensiuni cu boierimea locală, care încerca să evite taxarea.
În cât timp se parcurge astăzi acest drum
La 300 de ani distanță, Valea Oltului rămâne una dintre cele mai importante legături rutiere din România.
Proiectele moderne de infrastructură, inclusiv segmente ale autostrăzii Sibiu – Pitești, continuă tradiția conectării provinciilor prin același defileu.
Dacă în 1722 drumul era parcurs în 11 ore cu trăsura, astăzi zona este traversată zilnic de mii de vehicule, în mod normal, în mai puțin de două ore. Dar, dacă se întâmplă să fie lucrări sau se produce un accident, timpul se poate tripla.
Sursa/foto:promotor
