Transformare majoră la Sarmizegetusa Regia: Marele templu, reconstruit de la zero

Sarmizegetusa Regia a intrat în cel mai amplu șantier din ultimele patru decenii. Capitala dacilor își schimbă înfățișarea și va rămâne închisă de luni până vineri, timp de două luni. Este refăcut unul dintre marile sale temple de andezit.

Terasa a X-a. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL

În următoarele două luni, turiștii care vor să viziteze Sarmizegetusa Regia o vor putea face doar în weekenduri.

Cetatea dacică aflată în patrimoniul cultural mondial UNESCO se află într-un șantier amplu de restaurare, iar, potrivit Consiliului Județean Hunedoara, lucrările complexe, derulate în principal pe Terasa a X-a, la Marele Templu de andezit, impun restricții de acces pentru vizitatori.

„Consiliul Județean Hunedoara, prin Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva, informează publicul că, în perioada 4 mai – 30 iunie 2026, situl arheologic Sarmizegetusa Regia va fi închis pentru vizitare de luni până vineri. Decizia a fost luată în contextul desfășurării lucrărilor aferente obiectivului de investiții «Conservarea, restaurarea și punerea în valoare a sitului arheologic Sarmizegetusa Regia – Terasa X», parte a ansamblului UNESCO din Munții Orăștiei, județul Hunedoara”, a informat CJ Hunedoara.

Sarmizegetusa Regia, deschisă turiștilor în weekend

Potrivit reprezentanților instituției, lucrările aflate în derulare presupun transportul unor cantități semnificative de pământ pe anumite trasee de pe terasele a X-a și a XI-a, aprovizionarea cu cantități mari de materiale (argilă, piatră, pietriș) pe drumul pietonal și de servitute și recuperarea unor elemente arhitecturale masive de pe pante.

Video aici

Sarmizegetusa Regia rămâne deschisă pentru vizitare în zilele de sâmbătă și duminică, potrivit programului obișnuit, adică până la ora 20.

„Aceste lucrări sunt esențiale pentru conservarea și valorificarea pe termen lung a unuia dintre cele mai importante monumente de patrimoniu UNESCO din România”, anunță CJ Hunedoara.

Lucrările care au loc la Sarmizegetusa Regia vizează restaurarea unui templu de andezit vechi de peste două milenii, aflat pe Terasa a X-a, una dintre cele trei terase care compun incinta sacră a capitalei dacice.

Proiectul, estimat la 7,5 milioane de lei, este finanțat cu fonduri europene și vizează redarea unei imagini apropiate de original, în acord cu cercetările recente, a templului antic. Lucrările urmăresc stoparea degradării structurilor existente – plinte, tamburi de andezit, blocuri de calcar și ziduri de susținere – și mai cuprind refacerea paramentului zidului de terasare, repoziționarea blocurilor căzute și consolidarea zidului din beton armat.

Templul antic, refăcut cu o nouă înfățișare

Restaurarea va reda înfățișarea parțială a templului: vor fi completate plintele coloanelor până la patru rânduri a câte zece și vor fi recompuse 15 coloane, dintre care una întreagă, iar restul fragmentare – o reconstituire parțială a monumentalității originale. Practic, turiștii vor vedea la Sarmizegetusa Regia, în premieră pentru România, o coloană dacică refăcută în felul în care arăta în Antichitate.

→

Imaginea 1/15: Sarmizegetusa Regia, mai 2026 Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (21) jpg

Potrivit arheologilor, Marele Templu de andezit, construit în secolul I d.Hr., a înlocuit o construcție sacră mai veche, din calcar. Andezitul folosit de daci provenea din cariere aflate la peste 50 de kilometri distanță, pe valea Mureșului, iar materialul era considerat deosebit de valoros. „Andezitului i se confereau calități superioare, inclusiv de valoare monumentală”, arăta, într-un studiu, cercetătorul Ioan Mârza.

Templul de pe Terasa a X-a, unul dintre cele opt astfel de edificii din Incinta Sacră, era alcătuit din rânduri de coloane, susținute pe plinte de andezit cu diametrul de peste doi metri, grele de câteva tone, montate pe fundații de piatră și lut. Cercetările arheologice indică două faze de construcție, iar configurația exactă a templului este încă obiect de interpretare: fie patru rânduri a câte zece coloane, fie șase rânduri cu câte zece. Pe terasele a X-a și a XI-a, arheologii au identificat alte șapte temple, două circulare și cinci patrulatere. Terasele cuprinse în incinta sacră erau ridicate pe ziduri de susținere de peste 10 metri înălțime, o realizare arhitecturală remarcabilă în Antichitate.

„Din structura templelor a rămas doar o mică parte, dar elementele păstrate vorbesc de la sine despre o arhitectură religioasă monumentală, unică în lumea dacică”, informa Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei.

Sarmizegetusa Regia, restaurată în 1980

Ultima intervenție asupra templului a avut loc la începutul anilor ’80, în cadrul celor mai ample lucrări de restaurare derulate până în prezent la Sarmizegetusa Regia. Lucrările au început în anul 1980, în proiect fiind implicați specialiști de la Muzeul din Deva, arheologi și restauratori, dar și arhitecți și ingineri de la Institutul de Proiectări Hunedoara (IPH).

Video aici

Atunci a fost întregit cu ciment Soarele de andezit, au fost plantați stâlpii din lemn în Marele Sanctuar Circular, au fost înlocuite parțial blocurile din calcar degradate cu replici, atât la monumente, cât și la drumul antic pavat, au fost montate discuri și blocuri din beton în incinta sacră, au fost înălțate și protejate zidurile de apărare și a fost amenajat un sistem de colectare a apelor pluviale și a scurgerilor de pe versanți și de evacuare a lor în afara incintei sacre. A fost propusă, de asemenea, mutarea Soarelui de andezit din Sarmizegetusa Regia la Muzeul din Deva și înlocuirea acestuia cu o replică, dar acest lucru nu a mai fost realizat.

În timpul lucrărilor ample de restaurare de la începutul anilor ’80, constructorii au încercat prevenirea alunecărilor de teren prin consolidarea teraselor din Sarmizegetusa Regia, ridicarea unor ziduri de sprijin din fier-beton și realizarea unui sistem de drenaj. Însă proiectul a fost întrerupt în 1982, înainte ca lucrările plănuite să fie finalizate.

De-a lungul timpului, modul în care a fost „înfrumusețată” Sarmizegetusa Regia în anii ’80 a stârnit controverse, soluțiile de restaurare alese atunci fiind contestate de arheologi și simpli turiști. În 2010, aproape 50 de discuri din beton așezate la începutul anilor 1980 în Sarmizegetusa Regia au fost îndepărtate din sit, conform unei dispoziții a Ministerului Culturii.

→

Imaginea 1/15: Sarmizegetusa Regia Foto Daniel Guță, ADEVĂRUL (28) jpg

Din 2013, Sarmizegetusa Regia a fost preluată de Consiliul Județean Hunedoara, iar autoritățile locale au instituit pază și un regulament de vizitare a monumentului aflat din 1999 în patrimoniul cultural mondial UNESCO. Prin noul regulament, turiștii au fost descurajați să se urce pe monumentele antice, să le vandalizeze ori să murdărească așezarea, lucruri pe care le puteau face aproape nestingheriți până atunci.

Șantierele din ultimul deceniu de la Sarmizegetusa Regia

În 2016, au fost finalizate lucrările de modernizare a drumului județean de 18 kilometri, între Costești și Sarmizegetusa Regia, completat cu o alee pavată între parcare și sit. Proiectul a făcut ca așezarea din Munții Orăștiei să devină, în scurt timp, cea mai vizitată cetate dacică din România. În 2025, a fost finalizată și investiția în modernizarea tronsonului Orăștie – Costești (18 kilometri) al aceluiași drum județean de pe Valea Grădiștii, ambele investiții fiind finanțate cu fonduri europene.

→

Imaginea 1/13: Sarmizegetusa Regia Foto Daniel Guță, ADEVĂRUL (2) jpg

În 2017, stâlpii din stejar ai Marelui Templu Circular din Sarmizegetusa Regia, montați la începutul anilor 1980 pentru a-i ajuta pe vizitatori să își facă o idee despre volumul sanctuarului, au fost înlocuiți cu alți 117 stâlpi de stejar. Vechii stâlpi au fost transformați în bănci, amenajate în apropierea vestigiilor din incinta sacră.

În 2022, au început lucrările de reabilitare a fortăreței din Sarmizegetusa Regia, care au cuprins refacerea a circa un kilometru de ziduri antice și a vechilor porți. Fortificația Sarmizegetusei Regia a fost ridicată, potrivit istoricilor, cel mai probabil în epoca romană, după demantelarea aproape totală a fortificației dacice. Zidul acesteia se suprapune parțial peste traseul unei fortificații mai vechi și păstrează elemente din cea devastată de romani.

„Etapele de restaurare includ cercetări arheologice, taluzări şi amenajări ale terenului, refacerea incintei militare şi a porţilor de acces, refacerea şi îmbunătăţirea infrastructurii de vizitare prin introducerea unui traseu nou, amenajarea unui lapidariu şi a unui adăpost pentru vizitatori, precum şi amenajarea finală a sitului prin plantarea de vegetaţie şi finisarea suprafeţelor de teren”, informa Consiliul Judeţean Hunedoara.

Proiectul de restaurare, estimat la 2,2 milioane de euro, a avut ca scop și „corectarea” modului în care a fost restaurată fortificația cetății dacice în anii ’80. Au fost eliminate straturile de blocuri din calcar de Podeni, așezate peste zidurile antice pentru înălțarea porților de est și de vest, iar zidurile incintei militare au fost reparate.

În zona Porții de Est, lucrările au mai inclus montarea unor gabioane cu piatră naturală în vecinătatea drumului pavat. Amplasarea acestor structuri a stârnit controverse, din cauza noii înfățișări a zonei, însă specialiștii au explicat că soluția a fost necesară pentru a preveni alunecările de teren și pentru a proteja drumul pavat și monumentele din zonă.

Lucrările la fortificație nu sunt finalizate, mai multe zone ale acesteia rămânând în afara traseelor de vizitare. De asemenea, accesul turiștilor este restricționat și pe Terasa a X-a, unde continuă lucrările la Marele Templu de Andezit. Restaurările derulate în ultimii ani nu au cuprins întreaga așezare dacică, iar unele monumente, ca Turnul Pentagonal sau Drumul Antic Pavat, continuă să rămână afectate de degradări.

Sarmizegetusa Regia, „orașul” antic din munți

Sarmizegetusa Regia se află la peste 1.000 de metri altitudine în Munții Șureanu, la circa 40 de kilometri de Orăștie și 50 de kilometri de Hunedoara. Ea s-a dezvoltat începând din secolul I î. Hr. și este una dintre cele mai mari așezări antice de pe teritoriul României. Centrul său de putere l-ar fi reprezentat zona sacră, ocupată în prezent de cele mai vizibile terase ale sale, pe care vizitatorii descoperă ruinele unor edificii religioase antice.

În jurul așezării de la Grădiștea Muncelului au fost identificate sute de terase și platforme artificiale, folosite de antici pentru a-și așeza gospodăriile și cătunele izolate. Devastată de romani și abandonată timp de mai multe secole, Sarmizegetusa Regia a fost cunoscută localnicilor încă din Evul Mediu, iar din aceeași perioadă datează și vechile povești despre comorile sale. Primele cercetări ample au avut loc aici în perioada 1803–1804, la scurt timp după descoperirea unor mari tezaure antice de aur în zonă.

În secolele al XIX-lea și XX, Sarmizegetusa Regia a fost cercetată și „dezvelită” de arheologi, care au descoperit aici rămășițele unui „oraș” antic înloritor, ascuns în Munții Orăștiei (Șureanu).

Sursa:adevarul Sursa fotto:adevarul