Ajunul, Boboteaza: semnificaţii, credinţe şi superstiţii

În Ajunul Bobotezei biserica a rânduit pentru creştinii practicanţi post negru: nu se mănâncă şi nu se bea nimic. Canonul I al Sf. Teofil al Alexandriei statuează că de Ajunul Bobotezei se ajunează total, iar a doua zi se ia Agheasmă Mică, desigur pe nemâncate.

Postul Ajunului Bobotezei datează cam din secolul al IV-lea, pe vremea când catehumenii (adulţii care se pregăteau de Botez) ţineau post şi se rugau timp de 40 de zile

Dupa botez, proaspăt creştinaţi, aveau îngăduinţa să participe pentru prima dată la liturghia credincioşilor şi să se împărtăşească. Creştinii postesc pentru a putea lua cu vrednicie din Agheasma Mare.

În unele regiuni, creştin-ortodocşii iau Agheasma Mare timp de nouă zile de la Bobotează.

Înainte de Bobotează – Botezul Domnuluii, preoţii ortodocşi merg la casele credincioşilor să vestească Botezul Mântuitorului, cu Botezul, binecuvântând oameni, gospodării şi animale cu busuioc înmuiat în Agheasmă.

                                                       

Ajunul Bobotezei este o zi prielnicã şi obiecuirilor păgâne: farmece, descîntece, magii albe şi negrece.

Se spune că celor care postesc de Ajunul Bobotezei le merge bine tot anul.

Conform unor tradiţii populare, de Ajun preotul nu trebuie apărat de cîini, pentru că e rãu de moarte.Cenuşa din sobã şi gunoiul din casã se stzrâng dimineaţa pentru a fi presărate primăvara pe câmpul pentru roade, ca să le ferească de prãdãtori.

Există credinţa potrivit căriea în dimineaţa de Ajunul Bobotezei dacă pomii sunt încărcaţi cu promoroacã, vor avea rod bogat.

Este frecvent întâlnită superstiţia potrivit căreia, animalele din grajd vorbesc, la miezul nopţii din Ajunul Bobotezei, despre locurile unde sunt ascunse comori.

De Ajun, nu sunt admise certurile în casã şi nu se dă nimic cu împrumut, nici mãcar jăratec.

Se spune că în seara de Ajun se poate afla cât va trăi fiecare dintre membrii familiei. La miezul nopţii, se iau cãrbuni din vatrã şi se denumeşte fiecare cu numele membrilor familiei. Se crede cã primul care va muri va fi cel al cãrui cãrbune se va stinge mai repede, ia cel mai longeviv va fi cel al cãrui cãrbune se va stinge ultimul.

În Ajunul Bobotezei, în ziua de Bobotează, De Sfântul Ioan Botezătorul şi opt zile dupã aceea, nu se spalã rufe, pentru cã apele sunt sfinţite.

Superstiţia cea mai des întâlnită este cea care spune că în noaptea de Boboteazã, tinerele fete îşi viseazã ursitul. Ele îşi leagã pe inel un fir roşu de mãtase şi o un fir de busuioc, pe care le pun sub pernã. Bãiatul pe care-l vor visa va fi cel cu care ce vor căsători.

Fetele care cad pe gheaţă în de Boboteazã,se crede, că sigur se vor mãrita în acel an.

Tradiţia cere ca de Ajunul Bobotezei în camera cea mai gãtitã a casei „camera de curat”, să se aşeze o masă. Sub faţa de masă se pune fîn iar în colţuri un bulgãre de sare. Deasupra, se pun cel puţin 12 feluri de mîncare, colivã, grîu pisat, fiert, îndulcit cu miere şi amestecat cu nucã pisatã – bob fiert, fierturã de prune, sarmale, borş de fasole albã, în care se fierb colţunaşi mici, umpluţi cu ciuperci, borş de peşte, peşte prăjit, plãcinte de post umplute cu tocãturã de varzã acrã, plãcinte cu mac, dulciuri de post. Cu aceastã masã încãrcatã este aşteptat preotul cu Botezul. După sfinţirea bucatelor de către preotul care vine cu Iordanul, familia se aşază la masã, resturile de la bucate fiind adãugate în hrana animalelor, pentru a fi protejate de boli şi ca sã fie bune de prăsilă tot anul.

Se mai spune că ajunul Bobotezei este cea mai geroasă zi a anului şi că în această noapte viitorul poate fi citit în oglindă.

În Bucovina, dar şi în unele sate din Ardeal, în ajunul de Bobotează se colindă.

În unele regiuni din Ardeal, Boboteaza este un obicei străvechi, de numit Ciuralexa. Vechi de sute de ani, este un ritual agrar care înseamnă stropitul livezilor şi înconjuratul gospodăriilor pentru ca în anul care tocmai a început gospodarii să aibă recolte bogate.

Sfintirea caselor de Boboteaza

Incepand cu primele zile ale anului civil, slujitorii sfintelor altare merg si sfintesc casele oamenilor prin stropire cu apa sfintita si vestesc Botezul lui Hristos, scrie siteul Crestin-Ortodox.

Sfintirea caselor credinciosilor se face prin stropirea cu aghiasma mare in ajunul Bobotezei si prin slujba sfestaniei ce se savarseste la mutarea in casa noua si care se repeta in fiecare an sau chiar mai des, atunci cand lucrarea raului se face simtita in vreun fel in casa.

Iordanul – apa in care a fost botezat Hristos

Raul Iordan, principala apa curgatoare a Palestinei, izvoraste din Muntii Libanului, apoi traverseaza Marea Galileii si dupa un lung si sinuos traseu se varsa in Marea Moarta. Iordanul este pomenit in Sfanta Scriptura de peste 150 de ori. Cel mai important moment in care apare Iordanul este, fara indoiala, Botezul Domnului, relatat de toti cei patru evanghelisti: Matei 3, 13-17; Marcu 1, 9-11; Luca 3, 21-22 si Ioan 1, 29-34.

Dupa cum trecerea Iordanului are, pentru vechiul Israel, semnificatia intrarii in Tara Fagaduintei, adica a sfarsitului robiei si ratacirii in pamant strain, tot asa pentru Biserica – “Noul Israel”, Iordanul semnifica trecerea la o noua conditie spirituala, nasterea prin Botez la o noua viata, in vederea intrarii in Imparatia lui Dumnezeu.

Botezul Domnului – Sfantul Ioan Gura de Aur

Cu robii vine Stapanul, cu vinovatii Judecatorul, ca sa Se boteze. Dar nu te tulbura, ca intre acestia smeriti straluceste mai ales inaltimea Lui!

“Atunci a venit Iisus din Galileea la Iordan catre Ioan ca sa fie botezat de el.”

Pentru ce te minunezi ca a primit sa fie botezat, ca a venit impreuna cu alti robi la un alt rob, cand a primit sa fie purtat in pantece fecioresc atata vreme, cand a primit sa Se nasca cu firea noastra, cand a primit sa fie palmuit, sa fie rastignit si sa patimeasca tot ce-a patimit? Lucru de mirare este ca, Dumnezeu fiind, a voit sa se faca om; toate celelalte urmeaza in chip logic.

 

Sursa:cotidianul.ro