Notice: WP_Scripts::localize was called incorrectly. The $l10n parameter must be an array. To pass arbitrary data to scripts, use the wp_add_inline_script() function instead. Please see Debugging in WordPress for more information. (This message was added in version 5.7.0.) in /home/realitat/public_html/wp-includes/functions.php on line 5313

Stânci cu forme bizare din Carpaţi şi cu giganţi de piatră misterioşi cu care România se mândreşte

România nu are monumente megalitice la fel de faimoase în lume ca Stonhenge-ul, dar se poate mândri cu numeroasele stânci cu forme bizare din Carpaţi şi cu giganţi de piatră misterioşi, despre care unii istorici au susţinut că oamenii le-au dat forme şi le-au transformat în locuri de rugăciune.

Stânci cu forme ciudate din munţii şi pădurile României oferă indicii că în trecutul îndepărtat al acestor ţinuturi au fost modelate şi folosite ca locuri de rugăciune şi sacrificii de către populaţiile arhaice. Babele şi Sfinxul din Bucegi, Piramida din Retezat şi altarul megalitic din Pădurea Haţegului se numără printre cele mai fascinante astfel de monumente.

Cele mai multe dintre referinţele oferite despre monumentele megalitice ale României datează de peste un secol şi au fost prezentate de istoricul Nicolae Densuşianu, autorul volumului „Dacia Preistorică”. Savantul îşi informa cititorii despre numeroasele stânci cu forme ciudate din Carpaţi, pe care le considera locuri sfinte ale strămoşilor noştri din Epoca de Piatră.

Cele mai cunoscute dintre ele, Sfinxul şi Babele, se află în Munţii Bucegi, iar Nicolae Densuşianu le indica drept locuri de rugăciune în care strămoşii dacilor îl venerau pe Saturn, zeitate supremă, a cerului şi a pământului. În vecinătatea stâncilor cu forme ciudate, despre care se presupune că au fost „sculptate” nu doar de vânul şi furtunile, dar şi din voinţa omului, se găsesc peşteri care ar fi servit, potrivit istoricului, drept capele pentru ceremonii sau reşedinţe ale oracolelor.

Sculpturile gigant” din Carpaţi

Unele dintre formaţiunile stâncoase din Carpaţi au fost considerate reprezentări ale unor divinităţi preistorice, clădite de populaţiile care venerau zeii pe vârfurile înalte ale munţilor. „Pe punctul cel mai culminant al muntelui Omul se înalţă o columnă uriaşă, învăluită de regulă în nori, iar pe un alt pisc din apropiere mai există cel mai important simulacru al lumii preistorice, o reprezentaţiune umană sculptată în stâncă, de o mărime într-adevăr formidabilă. Acestă figură într-adevăr titanică din munţii Daciei vechi, numită a Hyperboreilor, ne înfăţişează după toate caracterele sale imaginea supremei divinităţi a timpurilor pelasge”, afirma Densuşianu. Alţi autori susţin că formaţiunile stâncoase din Munţii Bucegi, precum şi alte monumente megalitice din Carpaţi s-au format pe cale naturală.

Pramidele din Retezat

Numeroase monumente cu forme ciudate şi cu dimensiuni impresionante se află şi în Masivul Retezat şi la poalele acestuia. O formaţiune naturală din Retezat, de forma unei piramide, în ţinutul lacurilro glaciare, a stârnit de-a lungul timpului controverse. Amatorii de paranormal consideră că acest loc este încărcat de energii, iar pe site-urile dedicate fenomenelor paranormale o mulţime de articole prezintă şi ale „piramide” ale Retezatului ca fiind locuri construite de oameni sau de forţe necunoscute în urmă cu aproape 10.000 de ani, locuri de rugăciune şi de ritualuri dedicate zeităţilor.

Din acelaşi registru face parte şi „Piatra Sacrificiului”, un monument mai puţin cunoscut, ascuns în Pădurea Haţegului, într-un loc al vestigiilor din Epoca Pietrei şi a Fierului.

Teoriile controversate despre megaliţii din România: stânci gigantice modelate de strămoşi în cinstea zeilor sau doar formaţiuni naturale cu forme bizare

Este un megalit bizar, potrivit specialiştilor, cu urme clare de intervenţie umană din trecutul îndepărtat, înconjurat de alte pietre cu urme de prelucrare, un complex care încă oferă indicii că ar fi fost folosit de strămoşii noştri ca loc religios.

Sursa:adevarul.ro