POPAS prin cele mai spectaculoase locuri din Carpaţii Meridionali
Partea I
Nenumărate mărturii oferă o aură legendară şi spirituală Carpaţilor, munţii care se întind pe o treime din suprafaţa României. Carpaţii impresionează prin strânsa legătură cu istoria strămoşilor noştri, dar şi prin numeroasele recorduri pe care le înregistrează.
Bucegi- locul altarelor preistorice
Cele mai spectaculoase formaţiuni stâncoase se află în Munţii Bucegi din Carpaţii Meridionali. Sfinxul şi Babele ar fi fost, potrivit unor istorici, locuri sfinte pentru populaţiile din timpurile îndepărtate, la a căror modelare ar fi contribuit nu doar natura şi timpul, dar şi mâna oamenilor.

Bucegi au fost, potrivit lui Nicolae Densuşianu, cei mai însemnaţi munţi ai strămoşilor noştri. Au fost, în preistorie locuri sfinte ale triburilor, care iar vârfurile lor cele mai înalte, Caraiman şi Omu, erau consacrate divinităţilor cele mai importante, Omu fiind locul unde era venerat Saturn.

Retezatul – tărâmul lacurilor glaiare Retezatul, din Carpaţii Meridionali, impresionează prin mulţimea lacurilor glaciare care îi împodobesc înălţimile. Peste 50 de lacuri s-au format în Masivul Retezat, care datorită lor a primit numele de “tărâmul fermecat cu ochi albaştri”. Lacurile glaciare s-au format în căldările gheţarilor preistorici, prin acumularea apei provenite din ploi şi zăpezi şi prin scurgerile izvoarelor. Astfel s-a întâmplat şi cu lacurile din Retezat, însă legendele din popor au atribuit originii lor explicaţii fantastice.
Legendele lacurilor
Se spune că pe vremuri trăiau uriaşi, care îşi coborau braţele în munte făcându-şi “căldări” adânci din piatră în care se aduna apa, iar ei îşi potoleau setea aici, după luptele sângeroase. Într-una din aceste bătălii, un uriaş ar fi lovit cu baltagul muntele care poartă acum numele Peleaga. Coama muntelui s-a desprins şi a fost aruncată departe, în Valea Pietrelor, iar astăzi locului i se spune Vârful Lolaia. Osteniţi de luptă, uriaşii au săpat câte un ceaun în trupul Pelegii, iar altul a fost scobit în cel al Zănoagei. Apa s-a strâns astfel, formându-se Lacul Bucura şi Lacul Zănoaga. După ce au sorbit uriaşii apa, au sărit mai mulţi stropi şi astfel s-a format o mulţime de tăuri în jurul celor două lacuri. Potrivit legendei, uriaşii au fost înfrânţi de un voinic al locului. I-a tăiat capul unui căpcăun, iar acesta s-a transformat într-un munte de piatră, căruia i se spune Retezat. Un alt uriaş ucis de oameni s-a prefăcut într-un lac mlăştinos, căruia ciobanii îi spun Tăul Spurcat.
Lacul Bucura Lacul Zănoaga

Sursa:adevarul.ro; enciclopediaromaniei
Imagini foto:google