Notice: WP_Scripts::localize was called incorrectly. The $l10n parameter must be an array. To pass arbitrary data to scripts, use the wp_add_inline_script() function instead. Please see Debugging in WordPress for more information. (This message was added in version 5.7.0.) in /home/realitat/public_html/wp-includes/functions.php on line 5663

Misterele României: Legenda cetăţilor Şoimoş, Dezna, Şiria

Partea a II-a

Una dintre cetăţile judeţului Arad vizitate de către turişti este şi Cetatea Şoimoş. Despre cetate sunt foarte multe legende şi povestiri. O legenda spune că Cetatea Şoimoş împreună cu  Dezna şi Şiria au fost construite de trei surori.

Imagini pentru cetatea soimos reconstituire       Imagine similară

 

Imagini pentru cetatea dezn     Imagini pentru cetatea soimos reconstituire

Prima spuse: „dacă ma ajuta Dumnezeu cetatea mea va fi terminată mâine”. A doua spuse şi ea: „şi cetatea mea va fi gata mâne cu ajutorul lui Dumnezu. Cea de-a treia sora spuse sfidător: „Chiar dacă nu mă ajuta Dumnezeu şi cetatea mea va fi gata mâine”.

Drept pedeapsă pentru necredinţa ei, dupa ce meşterii terminară construcţia, cetăţile s-au prăbuşit. Fecioarele s-au transformat în trei şerpi albi purtând o coroană şi o cheie de aur în gură.

Legenda mai spune că şerpii apar în fiecare an aşteptându-şi eliberatorul care să le ia coroanele şi cheile. De abia atunci se vor transforma din nou în fete şi cetăţile se vor înălţa din nou în toată splendoarea.

Mai circulă poveşti din care reiese că cele trei cetăţi sunt legate printr-o reţea de tuneluri dar e destul de greu credibil dată fiind distanţa dintre ele. Totuşi este sigur că a existat un tunel care ducea de la cetatea Şoimoş la râul Mureş.

Date istorice

Cetatea Şoimoş a fost construită către sfârşitul secolului al XIII-lea, de către o familie nobiliară. La începutul secolului al XIV-lea, respectiv după 1315, Şoimoş ajunge cetate regală. Donată în repetate rânduri către familiile nobiliare ale vremii, fortificaţia ajunge în anul 1446 în mâinile lui Ioan de Hunedoara, stăpânirea ei fiind oficializată abia în 1453, de către regele Ladislau al V-lea.

În vremea regelui Matia Corvin, cetatea a fost zălogită, trecând prin mai multe mâini, până a ajuns la fiul bastard al acestuia, Ioan Corvin. Prin el va ajunge în mâinile magnatului Gheorghe de Brandenburg. Pe lângă personalul obişnuit, în timp de pace, doar 12 oşteni păzeau cetatea, scrie într-un document din anii 1513-1514. În aceeaşi vreme, domeniul cetăţii cuprindea 95 de aşezări.

Ca şi alte cetăţi din zonă, fortificaţia Şoimoş a fost asediată şi cucerită de către armata de ţărani condusă de Gheorghe Doja, după ce garnizoana cetăţii s-a alăturat răsculaţilor. După înfrângerea răsculaţilor de sub zidurile Timişoarei, voievodul Ioan Szapolya a ocupat-o în folosul său direct. Câţiva ani mai târziu a devenit reşedinţă princiară pentru Ioan Sigismund Szapolya şi pentru mama sa, regina Isabela. A fost ocupată în 1552 de turci şi apoi eliberată de creştini în 1595. La început de secol al XVII-lea a devenit o bază militară otomană, până în anul 1688. Istoria Cetăţii Şoimoş se opreşte în 1788, când a fost părăsită şi demolată.

Cetatea se află la aproximativ 35 de kilometri de Arad.

Cetatea Dezna

Imagini pentru cetatea dezn        Imagine similară

 

Imagini pentru cetatea dezn

A fost ridicata în secolul XIII de către nişte nobili ai locului, fiind transformată în 1318 în reşedinţa regala sub Carol Robert de Anjou. A fost un punct important de rezistenţă anti-otomana dupa cucerirea cetăţilor Timişoara (1552) şi Ineu (1566). Strajuia intrarea în Munţii Apuseni. A fost cucerita de turci doar pentru 22 de ani, între 1574-1596. A început să se ruineze dupa ce a fost din nou cucerită de turci, în 1658.

O legendă spune că cetatea ar fi fost aruncată în aer de o fată creştină care a refuzat să se lase roaba şi dusă în harem de către turci. Fata ar fi făcut sa explodeze depozitul cu praf de puşcă. Urmele unei explozii au fost descoperite de cercetători.

Cetatea Dezna este situata lângă staţiunea Moneasa  – „Perla Munţilor Apuseni” de la poalele Munţilor Codru-Moma  .

Cetatea Şiria

 

Imagini pentru cetatea siria      Imagini pentru cetatea siria

Cetatea Şiria datează din secolul al XIII-lea, zidită pe Dealul Cetăţii (496 m), de unde domină regiunea din jurul localităţii Şiria. Rolul îndeplinit de cetate era strategic, de apărare şi economic având arondate 110 sate. Arhitectura cetăţii are câteva părţi: corpul central clădit pe o stâncă de formă neregulată ovoidală cu diferenţe de nivel. La vest peretele este lung de 24 m, înalt şi cu găuri. Spre nord se văd rămăşitele unui donjon (turn). Prima atestare sigură a cetăţii Şiria este făcută abia din anul 1318. A fost, vreme îndelungată, o cetate a coroanei, asociată cu Comitatul Zarandului. De la început a dispus de un domeniu important, în care voievozii şi cnejii români erau rânduiţi în slujirea ei. De la 1390 trece în mâini private. A fost în stăpânirea despotului sârb Gheorghe Brancovici din 1439. În anul 1453 cetatea este preluată de către Ioan de Hunedoara, guvernator al regatului. În a doua jumătate a secolului al XV-lea, cetatea a fost deţinută de Matia Corvin. În 1464, regele Matia Corvin dăruieşte aceeaşi Cetate Şiria familiei Bathory, care, prin Ştefan, a avut mult timp demnitatea de voievod al Transilvaniei.

La jumătatea secolului al XVI-lea, în 1566, Cetatea Şiria a fost cucerită pentru prima dată de către turci. Recucerită în 1595 de către creştini, are prilejul să-l găzduiască şi pe Mihai Viteazul, în trecerea sa către Viena. După câteva noi asedii, în 1607, ajunge din nou sub stăpânire otomană şi rămâne ocupată până în anul 1693. Cetatea s-a menţinut cu aproape întreaga sa zestre de construcţii până după răscoala din 1784 a ţăranilor conduşi de Horea, Cloşca şi Crişan. Pentru a preîntâmpina folosirea sa de către alţi „rebeli”, trupele habsburgice au primit ordinul de a o distruge până la starea de ruine, cu ajutorul artileriei. Este motivul pentru care astăzi numai un ochi avizat mai poate distinge vechile sale componente funcţionale.

Sursa:adevarul.ro