Ziua mondială a orașelor

În fiecare an, la 31 octombrie, se sărbătorește, în întreaga lume Ziua mondială a orașelor. Scopul acestei zile este de a promova interesul comunității internaționale în procesul urbanizării și de a da un impuls cooperării între state în găsirea de noi oportunități și în abordarea provocărilor ridicate de urbanizare, contribuind totodată la o dezvoltare urbană durabilă în întreaga lume, potrivit www.un.org.

Ziua mondială a orașelor a fost stabilită la 27 decembrie 2013, de către Adunarea Generală a ONU prin Rezoluția A/RES/68/239, prin care acesta “a decis ca ziua de 31 octombrie să fie sărbătorită, începând din 2014, drept Ziua mondială a orașelor, invitând statele lumii, sistemul ONU, în special Programul Națiunilor Unite pentru Așezări Umane (ONU-Habitat), organizațiile internaționale relevante, societatea civilă și părțile interesate să observe și să crească gradul de conștientizare a zilei”.

Prima propunere în vederea declarării unei zile mondiale a orașelor a fost exprimată cu prilejul declarației finale care a încheiat World Expo 2010, manifestare de amploare organizată în Shanghai, China, potrivit www.uclg.org. Tema generală sub care se desfășoară această zi este “Un oraș mai bun, o viață mai bună”, în fiecare an fiind aleasă o sub-temă, fie pentru a arăta succesul urbanizării, fie în a aborda provocările specifice rezultate din urbanizare.

În acest an, tema Zilei mondiale a orașelor este “Guvernanță inovativă, orașe deschise”, Organizația Națiunilor Unite, prin alegerea acestei teme, dorind să sublinieze importantul rol al transformării ruralului în urban, acest proces fiind privit ca o sursă a dezvoltării globale și a incluziunii sociale.

Urbanizarea, în mod ideal, ar trebui să ofere egalitate socială, acces la servicii și noi oportunități de angajare și mobilizare, toate acestea reflectând diversitatea orașelor și țărilor. Cu toate acestea, însă, aceasta nu reprezintă forma reală a dezvoltării urbane. Rata inegalității și excluderii sociale este deseori mai mare decât media națională, în detrimentul dezvoltării durabile.

Prima ediție a Zilei mondiale a orașelor a fost lansată la 31 octombrie 2014, de către programul ONU-Habitat, condus de fostul ministru și primar al Barcelonei, Joan Clos, în China, la inițiativa autorităților din Shanghai, pentru a da continuitate mesajului Expoziției Universale găzduite în 2010, care s-a axat pe tema “Un oraș mai bun, o viață mai bună”.

Conferința ONU privind Locuințele și Dezvoltarea Urbană Durabilă (Habitat III) a avut loc în Quito, Ecuador, în perioada 17-20 octombrie 2016 și a fost primul summit global al ONU privind urbanizarea de la adoptarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă. Habitat III a oferit o ocazie unică de a discuta despre provocările importante legate de modul în care orașele, capitalele și localitățile rurale pot fi planificate și gestionate pentru a-și îndeplini rolul de motoare ale dezvoltării durabile, dar și despre modul în care acestea pot modela punerea în aplicare a Obiectivelor Dezvoltării Durabile și a Acordului de la Paris privind schimbările climatice.

La Quito, liderii lumii au adoptat un nou cadru privind Dezvoltarea Urbană Durabilă, punând accent pe regândirea modului în care orașele sunt planificate, gestionate și locuite. Noua Agendă Urbană stabilește, totodată, ritmul de abordare al provocărilor urbanizării în următoarele două decenii și este văzută ca o prelungire a Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, convenită de 193 de state membre ale ONU în septembrie 2015.

Jumătate din populația lumii — 3,5 miliarde de oameni — trăiește, astăzi, în orașe. Potrivit estimărilor ONU, până în 2030, aproape 60% din populația lumii va locui în zonele urbane. Totodată, în deceniile următoare, 95% din expansiunea urbană va avea loc în țările în curs de dezvoltare. Pe de altă parte, 828 milioane de persoane trăiesc astăzi în mahalale, iar numărul acestora continuă să crească. Orașele lumii ocupă doar 3% din suprafața Pământului, pe când consumul de energie este de 60-80%, iar emisiile de carbon ajung la 75%. Urbanizarea rapidă exercită presiuni asupra aprovizionării cu apă dulce, asupra canalizării, asupra mediului de viață și asupra sănătății publice. Însă, densitatea mare a orașelor poate aduce câștiguri de eficiență și inovare tehnologică, reducând în același timp consumul de resurse și de energie, potrivit www.un.org.

Sursa:agerpres.ro