Parcul Natural Vânători-Neamț, locul mirific pentru escapade turistice

 

Parcul Natural Vânători-Neamț este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a V-a IUCN (parc natural), situată în nord-estul României în nordul județului Neamț spre limita cu județul Suceava.

Este localizat atât pe versantul estic al Munților Stânișoarei în zona subdiviziunii acestora intitulată „Munții Neamțului” cât și în zona Subcarpaților Neamțului (parte a Subcarpaților Moldovei), în raza comunelor Crăcăoani, Agapia, Vânători Neamț, a orașului Tg. Neamț, și a stațiunilor Bălțătești și Oglinzi.

Parcul natural Vânători-Neamț (30.818 ha) a fost înființat în anul 1999, urmând ca anul următor să fie declarat arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate)^[2]. Acesta se suprapune sitului de importanță comunitară^[3] și ariei de protecție specială avifaunistică^[4] omonime și include trei rezervațiile naturale de interes național: Pădurea de Argint, Codrii de Aramă și Rezervația de zimbri și faună carpatină Dragoș Vodă.

 

 

 

 

 

 

 

Parcul prezintă o arie naturală (păduri de conifere, păduri mixte, păduri caducifoliate, păduri în tranziție, pajiști ameliorate, vârfuri, culmi, abrupturi stâncoase, grote, văi, mlaștini și turbării) cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre^[

În arealul acestuia au fost identificate 10 de tipuri de habitate naturale de interes comunitar; astfel: Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum; Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae); Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion); Pajiști montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase; Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis); Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Fânețe montane; Vegetație lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane și habitat cu Vegetație lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane.

Fauna sitului este una bogată și variată în specii (mamifere, reptile, amfibieni, pești, păsări); dintre care unele protejate la nivel european prin Directiva CE (anexa I-a) 92/43/CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)^[6] sau aflate pe lista roșie a IUCN.

Flora ariei protejate este una diversificată, alcătuită din specii de plante distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică și geomorfologică, caracteristicile solului, climei sau altitudinii unde aceasta vegetează.

Căi de acces

• Drumul național DN15C pe ruta: Târgu Neamț – Humuleștii Noi – drumul național DN15F în direcția Agapia.
• Drumul național DN17B pe ruta: Vatra Dornei – Stejaru – Fărcașa – Poiana Largului – drumul național DN15 spre Piatra Neamț – Bodești – Crăcăoani.
• Drumul național DN15 pe ruta: Borsec – Tulgheș, Harghita – Grințieș, Neamț – Bistricioara – Poiana Largului – drumul național DN15B în direcția Dolhești – Stânca.

Monumente și atracții turistice

În vecinătatea parcului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:

• Ansamblul Mănăstirii Văratec (Biserica “Adormirea Maicii Domnului” – datând de la începutul secolului al XIX-lea; Biserica “Sf. Ioan Botezătorul” – datând din 1844; Biserica “Schimbarea la Față” – datând din 1847; Turnul clopotniță de poartă – datând din secolul al XIX-lea și chilii din secolele XIX-XX) inclus pe lista monumentelor istorice (cod LMI: NT-II-a-A-10732)^[17].
• Ansamblul Mănăstirii Agapia (Biserica „Sf. Voievozi” – datând din secolul al XVII-lea; Bolnița de lemn „Adormirea Maicii Domnului” – datând din 1780; Biserica de lemn „Sf. Ioan Bogoslov” – datând din 1821; Paraclisul „Nașterea Maicii Domnului” – datând din 1864; Turnul clopotniță – datând din 1823; și chiliile construite în secolele XIX-XX) inclus în lista monumentelor istorice (cod LMI: [[cod:LMI:NT-II-a-A-10627|NT-II-a-A-10627}})^[18].
• Ansamblul Mănăstirii Horaița (Biserica „Botezul Domnului” – 1824; paraclisul „Sfântul Nicolae” – secolul al XVII-lea; stăreția – începutul secolului al XX-lea și turnul clopotniță – secolul al XVIII-lea) din satul Poiana Crăcăoani, monument istoric (cod LMI: NT-II-a-B-10643).

• Ansamblul Mănăstirii Secu (Biserica „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul” – 1605; paraclisul „Sfântul Nicolae” – secolul al XVIII-lea; paraclisul „Adormirea Maicii Domnului” – 1844; Biserica „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” – 1832; turnul-clopotniță și incinta fortificată – secolul al XVII-lea) din Vânători-Neamț, monument istoric (cod LMI: NT-II-a-A-10735).
• Ansamblul Mănăstirii Sihăstria Secului (Biserica „Nașterea Maicii Domnului” – 1824; Biserica de lemn „Sfinții Voievozi” – 1740; paraclisul „Sfinții Ioachim și Ana” – 1840; stăreția; chiliile – secolul al XIX-lea și turnul-clopotniță – 1825) din Vânători-Neamț, monument istoric (cod LMI: NT-II-a-A-10736).
• Ansamblul Mănăstirii Neamț (Biserica „Înălțarea Domnului” – 1497;Biserica „Sfântul Gheorghe” – 1826; Biserica-bolniță „Sfântul Ioan cel Nou” -1848; turnul-clopotniță de poartă cu paraclisul „Buna Vestire” – 1821; paraclisul „Adormirea Maicii Domnului” – 1809; paraclisul „Sfântul Pantelimon” – 1820; Turnul Pârgului – secolul al XV-lea; agheazmatarul – 1836; casa Nicodim – 1846 și casele monahale – secolele al XVIII-XX) din satul Mânăstirea Neamț, monument istoric.
• Schitul Sihla și Biserica de lemn Nașterea Sf. Ioan Botezătorul din Vânători-Neamț.
• Mănăstirea Horaița din satul Crăcăoani. Mănăstirea poartă hramul „Botezul Domnului”.
• Muzeul de Istorie, Arheologie și Etnografie Târgu Neamț (muzeul se află în clădirea fostei Școli Domnești din Tîrgu Neamț) ce adăpostește colecții valoroase de ceramică aparținând culturilor Cucuteni, Precucuteni și Starčevo-Criș.
• Muzeul de Etnografie, Folclor, Istorie și măști tradiționale “Nicolae Popa” de la Târpești.
• Cetatea Neamțului construită de Petru I Mușat și întărită de Ștefan cel Mare, cetatea a fost în Evul Mediu principala fortificație care apăra capitala Moldovei, Suceava, dinspre sud.
• Casa memorială Ion Creangă de la Humulești din Humulești, aproape de malul Ozanei.
• Casa memorială Veronica Micle din Târgu Neamț.
• Casa Memorială „Mihail Sadoveanu” din satul Vânători Neamț.
• Lacul Cuejdel (denumit și Lacul Crucii), este unul dintre cele mai mari lacuri de baraj natural din România

Sursa: ro.wikipedia.org