Sălbăticia din Carpați, bogăție pentru oameni

Partea a III-a

Pietrele Doamnei din Rarău

Cei care vor să admire Pietrele Doamnei din Munţii Rarăului trebuie să apuce drumul care urmăreşte Valea Izvorului Alb ce urcă pe creasta Rarăului unde se află Cabana aflată la altitudinea de 1.538 metri (sunt 14 kilometri pentru cei care merg cu maşina, iar drumul poate fi parcurs, pe jos, în trei-patru ore, pe potecile marcate cu punct roşiu pentru amatorii de drumeţii).

Este o formaţiune geologică foarte spectaculoasă şi importantă din punct de vedere peisagistic, fiind căutată de fotografi pentru spectacolul pe care natura îl oferă în tot timpul zilei. Pietrele Doamnei sunt înalte de 70 de metri şi sunt situate la altitudinea de 1634 de metri, în Munţii Rarău. Vârful cel mai înalt atinge altitudinea de 1.651 de metri.

Rezervaţia Naturală Pietrele Doamnei-Rarău este o arie protejata ce fascineaza încă din trecut, fapt ce a dat nastere unor legendele despre acest loc. Dintre povestile locului, cea mai cunoscută legendă aminteşte că domniţa era Elena, soţia lui Petru Rareş, domnitorul care a oferit denumirea de “Rarău” munţilor de aici. Se spune că, în timpul celei de-a doua domnii, cand turcii au navalit prin aceste locuri, el şi şi-a ascuns familia şi averea aici, într-o peşteră. Însă, cu toate aceste, turcii au reusit sa ajunga până aici iar domniţa Elena şi fiica sa au început să se roage pentru a fi salvate, moment în care un zgomot puternic s-a auzit din apropiere. Se pare că în acea clipă, stânci mari s-au desprins şi au căzut peste locul în acre era ascunsă averea domnitorului, îngropându-i pe atacatori. Domniţa Elena şi fiica sa au scăpat în acest fel de navalirea turcilor, doar cu preţul averii.

Dincolo de legende, Pietrele Doamnei sunt cât se poate de reale, înalte de 70 de metri şi situate la altitudinea de 1634 de metri, în Munţii Rarău. Vârful cel mai înalt atinge altitudinea de 1.651 de metri. Este o rezervatie naturală mixtă de 933 hectare şi este, în acelaşi timp, Sit Natura 2000.
Zona este importantă datorită bogăţiei vegetaţiei endemice. Primele cercetări geologice au fost întreprinse de geologii austrieci care au descoperit că zona este formată din calcare cu încrustaţii de corali, amoniţi, alge marine şi alte elemente ce formau recife acum mai bine de 140 de milioane de ani. Dintre acestea, se disting fosilele din genurile Requenia și Matheronia. În cretacic, teritoriul era acoperit de ape marine. Odată cu mişcările tectonice, apa s-a retras, iar recifele au fost ridicate la suprafaţă. Munţii Rarău sunt formaţi din straturi de diferite roci, în principal sedimentare, iar formaţiunea Pietrele Doamnei sunt încadrate în flişul sălbatic, cu o sedimentaţie haotică.

Pietrele Doamnei sunt un loc prielnic şi pentru iubitorii de alpinism. Au fost escaladate pentru prima oară în 1921
În aceeași rezervație se află un alt masiv de calcare, Piatra Zimbrului, lung de 600 de metri și înalt de o sută de metri, care prezintă o succesiune de formațiuni triasice, mai ales calcare, ce formează un perete vertical. Este un olistolit prins în flișul cretacic. Și tot în această rezervație este cuprinsă și Peștera Liliecilor.

 

   Imagini pentru pietrele doamnei   Imagini pentru pietrele doamnei

Sursa:.lapensiuni

Inima verde a Tăului Ţapului

Un alt loc răpitor din Carpaţi este Tăul Ţapului. Lacul, format pe fundul căldării format de munţii din jur, are o inimă verde: o insuliţă, ceea ce face ca Tăul Ţapului să fie unic pentru lacurile din munţi.

Tăul Ţapului este considerat drept cel mai pitoresc şi fotogenic lac din Retezat. Toate traseele ce aduc aici sunt obositoare şi necesită experienţă montană.

Este situat sub Porţile Închise, la altitudinea de 2.130 de metri. Este alimentat de patru izvoare şi de avalanşele de zăpadă. Lacul a ajuns la o suprafaţă de 2,3 hectare, are o lungime de 200 şi o lăţime de 130 m. Insuliţa înierbată a apărut în urma unei avalanşe pornite de pe înălţimile Vârfului Ţapului şi oprită în lac, depunând grohotiş ce a depăşit nivelul apei cu aproape un metru.

Tăul Țapului este cel mai pitoresc și fotogenic lac din Retezat. Ascuns de pereți stâncoși, într-o căldarea îngustă, este protejat natural, fiindcă toate traseele ce aduc aici sunt obositoare și necesită experiență montană. Este situat sub Porțile Închise, la altitudinea de 2 130 m.

Alimentat de patru izvoare și de avalanșele de zăpadă a ajuns la o suprafață de 2,30 hectare, având o lungime de 200 și o lățime de 130 m. Un deosebit farmec îi conferă insulița înierbată apărută în urma unei avalanșe pornite de pe înălțimile Vârfului Țapului și oprită în lac, depunând grohotiș ce a depășit nivelul apei cu aproape un metru. Adâncimea maximă este de 6 m. Apele lui se scurg la vale, însă pârâiașul bogat se poate observa de la vreo 15 m de lac.

Diferențele de nivel dau naștere la cascade ce înfrumusețează valea între jnepeni, până la contopirea cu pârâul Tăurilor Custurii. Lacul a fost populat în 1977 cu păstrăvi, iar în jurul lacului sunt populații de mormote, a căror fluierat mai străpunge din când în când liniștea acestui colț de rai. Singurul traseu recomandat pe care se poate ajunge în zona lacului este pe drumul Porților închise, care o perioadă lungă a fost închis din cauza periculozității și a fost redeschis mulțumit efortului colectivului Parcului Național Retezat, care a amenajat traseul

Taul Tapului, Muntii Retezat, Foto: Bogdan DanciuTaul Tapului, Muntii Retezat, Foto: Mihai PăcuraruTaul Tapului, Muntii Retezat, Foto: Mihai BursescTaul Tapului, Muntii Retezat, Foto: Mihai BursescTaul Tapului, Muntii Retezat, Foto: Mihai BursescTaul Tapului, Muntii Retezat, Foto: Emilia BotaTaul Tapului, Muntii Retezat, Foto: Emilia BotaTaul Tapului, Muntii Retezat, Foto: Mihai PăcuraruTaul Tapului, Muntii Retezat, Foto: Mihai PăcuraruTaul Tapului, Muntii Retezat, Foto: Mihai PăcuraruTaul Tapului, Muntii Retezat, Foto: Mihai PăcuraruTaul Tapului, Muntii Retezat, Foto: Emilia BotaTaul Tapului, Muntii Retezat, Foto: Mihai PăcuraruTaul Tapului, Muntii Retezat, Foto: Emilia BotaTaul Tapului, Muntii Retezat, Foto: Csupor JenőTaul Tapului, Muntii Retezat, Foto: Mihai BursescTaul Tapului, Muntii Retezat, Foto: Csupor JenőTaul Tapului, Muntii Retezat, Foto: Emilia Bota