Care este diferența dintre izolare și carantină. Care metodă este mai eficientă

Unele dintre cele mai eficiente măsuri de prevenirea a pandemiei de coronavirus, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, sunt carantina și izolarea, mai ales în contextul în care mai multe țări din lume au declarat stare d eurgență sau carantină generală. 

Ce este carantina

Izolarea și carantină ajută la protejarea publicului prin prevenirea expunerii la contactul cu persoanele care au sau care pot avea o boală contagioasă. Acestea se realizează în mod practic fie separând personele bolnave de cele sănătoase, fie separând persoanele potențial infectate de cele sănătoase.

Carantina separă și restrictionează circulația persoanelor care au fost expuse unei boli contagioase pentru opri posibilitatea transmiterii infecției, în cazul în care acestea sunt infecțioase.

Carantina și autoizolarea înseamnă ca persoana respectivă să rămână într-un anumit loc destinat pentru aceasta sau la domiciliu pentru o perioadă (de 14 zile sau mai mult, în funcție de virus și modalitatea de transmitere a acestuia) după expunerea la situația în care s-ar fi putut produce o infectare cu COVID-19.

Dovezile privind pandemiile de gripă indică faptul că utilizarea metodelor de izolare individuală contribuie semnificativ  la reducerea transmiterii bolii.

Diferența dintre carantină și izolare la domiciliu

Conform informațiilor transmise de Ministerul de Interne, prin Grupul de Comunicare Strategică, măsurile de carantină și izolare la domiciliu sunt definite astfel:

Carantină se instituie pentru toate persoanele care nu prezintă simptome, dar care se întorc din zonele cu transmitere comunitară extinsă a noului coronavirus (COVID-19). Carantină va dura o perioada de 14 zile și va fi organizată în spații special amenajate, puse la dispoziție de autoritatea locală, în colaborare cu Direcția de Sănătate Publică.

Durata carantinei

Durata carantinei depinde de perioada estimată de incubație a virusului (adică perioada de timp dintre momentul infectării și apariția primelor simptome ale bolii). Estimările inițiale indică o perioada medie de incubație pentru COVID-19 de 5,2 zile, dar există și persoane care dezolta simptome după 13 zile sau chiar 21.

Calculele medicilor evidențiază că din 100 de persoanele infectate cu COVID-19, 95 au prezentat simptome înainte de 13 zile.

Durata de 14 zile este, prin urmare, considerată suficientă pentru monitorizarea persoanelor care au intrat în contact cu cazurile de COVID-19. Identificarea rapidă a cazurilor contribuie la eficientizarea măsurilor de carantină.

Autoizolarea se instituie pentru persoanele care nu prezintă simptome, dar care:

• au călătorit în ultimele 14 zile în regiuni/localități din zonele afectate de COVID-19, altele decât cele cu transmitere comunitară extinsă
• au intrat în contact direct cu persoanele cu simptome și care au călătorit în zone cu transmitere comunitară extinsă
• au intrat în contact direct cu persoanele confirmate cu coronavirus (COVID-19).
  membrii de familie ai unei persoane care se încadrează în una dintre situațiile de mai sus.

Aceste persoane se vor autoizola la domiciliu pentru o perioada de 14 zile de la dată întoarcerii din călătorie, respectiv de la dată ultimului contact cu o persoană simptomatică sau confirmată. În acest timp, vor fi monitorizate de către medicul de familie sau, în lipsa acestuia, de către Direcția de Sănătate Publică.

Se recomandă informarea individuală privind zonele care au transmitere comunitară extinsă de pe site-ul centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică.

sursa: gandul.ro