Ajunul Botezului Domnului – Ce trebuie să facă azi toți credincioșii
Miercuri, 5 ianuarie, Sf. Sfinţit Mc. Teopempt şi Sf. Mc. Teonas; Sf. Cuv. Sinclitichia (Ajunul Bobotezei) este POST NEGRU.
Canoanele Bisericii învață că în Ajunul Bobotezei se ajunează total, (Canonul 1 al Sf. Teofil al Alexandriei), iar a doua zi se ia agheasmă pe nemâncate, potrivit CreştinOrtodox.
Postul din ziua de 5 ianuarie este păstrat din perioada secolele IV-VI, cand catehumenii se pregăteau prin post și rugăciune timp de 40 de zile, să primească botezul în seara acestei zile.
După ce primeau botezul, puteau să participe pentru prima dată la liturghia credincioșilor și să se împărtășească. Astăzi, creștinii postesc în această zi, pentru a putea gusta cu vrednicie din apa sfințită – Agheasma Mare
“Botezul Domnului” sau Boboteaza, prăznuită în fiecare an la 6 ianuarie, alături de ziua de pomenire a Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul, 7 ianuarie, marchează sfârșitul sărbătorilor dedicate Nașterii Mântuitorului.
În Răsărit, până în a doua jumătate a secolului al IV-lea, Nașterea Domnului era serbată în aceeași zi cu Botezul, la 6 ianuarie. Această îndoită sărbătoare era numită “Epifania” – Praznicul Arătării Domnului în lume.
Sfinţii Mucenici Teopempt şi Teonas sunt prăznuiţi în Biserica Ortodoxă la 5 ianuarie.
Sfântul Teopempt era episcop în Nicomidia. Pentru faptul că era creştin şi ierarh a fost reţinut în timpul împăratului roman Diocleţian (284-305). Adus în faţa împăratului, la scurt timp după declanşarea persecuţiilor împotriva creştinilor, ierarhul a spus fără teamă că: “Nu sunt dumnezei acei idoli de argint, de aur, de lemn sau de piatră, cărora tu te închini, pentru că nu pot nici să sufle, nici să grăiască, nici să facă ceva bine sau rău. Dumnezeul cel ceresc, Atotputernicul, a făcut cerul, pământul şi marea, precum şi toate cele ce sunt într-însele”.
“Acestea şi multe altele grăindu-le sfântul despre credinţa creştinească, s-a supărat împăratul şi i-a zis: ‘Nu te-am chemat să vorbeşti multe cuvinte, ci ca îndată să încetezi vorba şi să aduci jertfă zeului Apolon’. Sfântul Teopempt a răspuns: ‘Unor zei ca aceştia eu niciodată nu voi aduce jertfă, nici mă voi teme de chinurile tale, căci este scris: Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot să-l ucidă. Iar tu, având putere asupra trupului meu, fă ceea ce voieşti'” (Vieţile Sfinţilor).
A fost aruncat de viu într-un cuptor încins din care a ieşit nevătămat prin puterea lui Dumnezeu. Uimiţi, prigonitorii săi au chemat un vrăjitor renumit, cu numele Teonas, căci ei credeau că prin vrăjitorie Sfântul Teopempt a rămas teafăr de arsura focului. Vrăjitorul i-a dat să bea o otravă puternică, pe care Sfântul Teopempt a băut-o fără însă să fie cu ceva afectat.
În urma acestei întâmplări, vrăjitorul Teonas s-a convertit la credinţa creştină şi a sfârşit ca mucenic, fiind îngropat de viu, iar Sfântului Teopempt i-a fost tăiat capul.
Sursa:realitatea
