Notice: Function WP_Scripts::localize was called incorrectly. The $l10n parameter must be an array. To pass arbitrary data to scripts, use the wp_add_inline_script() function instead. Please see Debugging in WordPress for more information. (This message was added in version 5.7.0.) in /home/realitat/public_html/wp-includes/functions.php on line 5831

Istoria străzii Lăpuşneanu din Iaşi

Strada Lăpuşneanu a fost dintotdeauna o legătură importantă între Copou – Universitate – Piaţa Unirii şi Palatul Culturii din Iaşi.

Una dintre străzile boeme ale Iaşului, parte din vechea „uliţă”, care lega Copoul de Palatul Culturii, strada Lăpuşneanu este un element important în istoria oraşului lui Alexandru Ioan Cuza. Este locul în care se adunau toţi boierii şi toate cucoanele, care îşi etalau îmbrăcămintea dichisită. Mihai Eminescu şi Veronica Micle treceau pe la cofetăriile recunoscute în întreaga ţară, pentru ca apoi să urce spre Copou. 

Principala atracţie, rămasă până în ziua de astăzi, este Muzeul Unirii, proprietate de-a lungul timpului a mai multor familii importante. Au trăit aici Alexandru Ioan Cuza, dar şi Regele Ferdinand, pe lângă alţi boieri cunoscuţi ai acelor timpuri, precum Costache Catargiu sau Mihalache Cantacuzino-Paşcanu. 

Casa a fost reşedinţa domnească a lui Alexandru Ioan Cuza între 1859 – 1862, iar între anii 1916 şi 1919 a devenit reşedinţa Regelui Ferdinand. 

„Parterul prezintă tematic aspecte ale epocii unirii, precum şi un istoric al casei. Printre temele abordate sunt cele ce privesc dubla alegere, oamenii Unirii, politica reformatoare a domnitorului Al.I. Cuza. Etajul este destinat apartamentelor domneşti şi cuprinde principalele destinaţii ale locuinţei princiare de la jumătatea secolului al XIX-lea: cabinetele de lucru ale Domnitorului şi, respectiv, Doamnei Elena Cuza, sufrageria, salonul, camera de biliard, salonul Doamnei, un dormitor”, se arată în descrierea oficială a Muzeului Unirii. 

De unde vine denumirea

Strada Lăpuşneanu poartă această denumirea în onoarea lui Alexandru Lăpuşneanu, cel care a mutat capitala Principatului Moldovei de la Suceava la Iaşi, în anul 1564. Până să fie denumită astfel, zona se numea Uliţa Sârbească, făcând legătura intre Uliţa Goliei (strada Cuza Vodă de astăzi) şi Podul Hagioaei (acum Bd. Independenţei, una dintre cele mai circulate zone al Iaşului). În anii 1700, strada era acoperită cu scânduri, iar fiecare proprietar era obligat să măture în faţa clădirii pe care o deţinea, iar mai apoi, în anii 1800, strada a fost pietruită. 

Pe strada Alexandru Lăpuşneanu erau diverse magazine, care vindeau sucuri şi cafele, dar existau şi mici zone în care era amplasat circul, de fiecare dată când acesta sosea la Iaşi.

  Pe locul actualului Cinematograf Trianon era Berăria lui Cuza Vodă, care avea scenă de teatru, cabine şi garderobă. În prezent, cinematograful se află în renovare, la fel ca alte patru cinematografe din oraş. 

Anticariatele de pe strada Lăpuşneanu au rămas celebre la Iaşi până în ziua de astăzi, existând şi acum mici chioşcuri care vând cărţi vechi. Dumitru Grumăzescu, decedat în anul 2018, a fost unul dintre cei mai cunoscuţi anticari din ţară şi cel mai important colecţionar al operelor lui Mihai Eminescu, deţinând aproximativ 10.000 de obiecte originale care au avut legătură cu existenţa poetului naţional. Datorită lui, anticariatele de pe strada Lăpuşneanu au rezistat până în zilele noastre. 

În prezent, strada Lăpuşneanu a rămas cea mai importantă legătură între Copou – Piaţa Unirii şi Palatul Culturii, iar mai ales vara este plină de turişti, dar şi ieşeni sau studenţi din alte judeţe care îşi petrec serile la numeroasele terase deschise de-a lungul vechii uliţe.

Sursa:adevarul

Leave a Reply

Your email address will not be published.