Zi decisivă pentru aderarea la Schengen

Miniştrii de interne din Uniunea Europeană se reunesc, joi, la Bruxelles, în cadrul Consiliului pentru Afaceri Interne (JAI). Primul punct pe ordinea de zi va fi Spaţiul Schengen şi extinderea sa către România, Bulgaria şi Croaţia.

Tema aderării celor trei state a stârnit foarte multe discuţii în ultimele săptămâni, controverse şi agitaţie politică, mai ales după ce Austria a anunţat că îşi menţine împotrivirea faţă de aderarea României şi Bulgariei la spaţiul european de liberă circulaţie.

„Miniştrii vor discuta despre aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în Bulgaria, Croaţia şi România şi vor urmări să adopte decizii în această privinţă. Miniştrii vor evalua, de asemenea, situaţia generală a spaţiului Schengen, ca parte a ciclului anual al Consiliului Schengen. Aceştia se vor concentra în special pe combaterea introducerii ilegale de migranţi şi pe interoperabilitatea sistemelor informatice”, este anunţul făcut miercuri de Consiliul UE.

Anunțul a fost salutat de politicienii români, în condiţiile în care existau temeri că Austria ar putea cere scoaterea acestui subiect de pe agendă.

Programul Consiliului JAI

Pentru că se discută despre tema Schengen, în marja Consiliului JAI va avea loc mai întâi o reuniune a Consiliului Schengen, programat la ora locală 10:00 (11:00, ora României), după care Consiliul JAI propriu-zis va avea loc de la ora locală 12:25 (13:25, ora României).

În prezent la Spaţiul Schengen au aderat 26 de ţări. Dintre acestea, patru nu fac parte din Uniunea Europeană: Norvegia, Islanda, Elveţia şi Lichtenstein, în timp ce patru state – România, Bulgaria, Croaţia şi Cipru – sunt membre UE, dar nu au fost admise în Schegen. Orice decizie legată de Spaţiul Schengen trebuie discutată mai întâi în Consiliul Schengen, din care fac parte toate ţările care au fost primite în spaţiul de liberă circulaţie.

Sosirile miniştrilor de interne sunt prevăzute începând cu ora locală 9:00 (10:00 ora României), atunci când sunt de aşteptat şi scurte declaraţii, în special din partea lui Vít Rakušan, ministrul ceh de interne, care va prezida reuniunile, întrucât Cehia deţine preşedinţia Consiliului UE. 

Alte teme de discuţie în Consiliul JAI se referă la migraţie şi azil, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, abuzuri sexuale asupra copiilor şi rezilienţa infrastructurii critice.

Primele declaraţii în urma Consiliului JAI, care vor fi făcute de ministrul ceh de interne, sunt aşteptate în jurul orei 13:15 (14:15, ora României), după care urmează o pauză de prânz, iar miniştrii de interne din UE îşi vor relua discuţiile de la ora 15:15 (16:15, ora României).

Conferinţa de presă finală, de la încheierea reuniunii, este programată la ora 19:00 (20:00, ora României), potrivit programului transmis de Consiliul UE.

România așteaptă de 11 ani să intre în Schengen

România şi Bulgaria aşteaptă din 2011 să intre în Schengen, în timp ce în cazul Croaţiei, care a aderat la UE în 2013, pare să existe mai multă disponibilitate pentru aderare. 

Aderarea la spaţiul de liberă circulaţie Schengen aduce avantaje atât economice, cât şi pentru cetăţenii obişnuiţi. În ţările care fac parte din spaţiul Schengen sunt eliminate controalele la frontiere. Trecerea dintr-un stat în altul este, practic, o călătorie în interiorul aceleiaşi ţări. Cei care călătoresc cu avionul, cu trenul, cu autocarul sau cu maşina personală nu vor trebui să se mai prezinte la controlul paşapoartelor. Pentru economie înseamnă că vor disparea timpii de aşteptare pentru TIR-uri la punctele de trecere a frontierei terestre.

De-a lungul timpului, au existat mai multe decizii favorabile intrării României şi Bulgariei în Schengen atât din partea Parlamentului European, cât şi din partea Comisiei Europene. Numai că în acest caz decizia aparţine Consiliului UE, în speţă liderilor UE, iar unele state membre au ridicat diverse obiecţii legate cu precădere de capacitatea celor două ţări de a avea un control eficient la graniţe, în condiţiile în care aveau probleme de corupţie, consemnate ca atare în rapoartele monitorizării din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV).

Franţa şi Germania au fost principalele voci care se opuneau de mulţi ani intrării României în Schengen, iar anul acesta, odată cu ridicarea MCV, ele au fost convinse să renunţe la veto.

Treptat, au fost înlăturate reticenţele şi în cazul altor state, în special nordice. România a trecut cu bine două evaluări tehnice voluntare în ultima vreme şi în cele din urmă a convins şi Olanda şi Suedia, astfel că până în ultima clipă un singur stat a rămas potrivnic: Austria. În cazul Bulgariei, e vorba şi de Olanda. 

Decizia Vienei, văzută în mare măsură ca având de-a face cu bucătăria electorală internă, a activat clasa politică românească. S-a mobilizat sperând că va putea smulge în ultima clipă acceptul şi au fost puse în mişcare familiile politice europene. Pe de altă parte, argumentele Austriei, legate de o gestionare proastă la frontiere care ar exista în cazul României şi Bulgariei, sunt contrazise de cifre, iar Viena se găseşte cumva izolată în Consiliul JAI. În cazul Bulgariei, face însă tandem cu Olanda.

Reacțiile politicienilor români

Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a declarat miercuri seara, într-o conferinţă de presă cu liderul PPE, Manfred Weber, că ministrul de interne al ţării sale are „un nou calendar pentru primăvara următoare” în ceea ce priveşte aderarea României şi Bulgariei la Schengen. El a sugerat, de asemenea, că România nu ar urma să fie decuplată de Bulgaria în privinţa aderării la Schengen.

Nicolae Ciucă, premierul României, susține că România va merge până la capăt.

“La acest moment, toate statele membre ne susţin în avansarea aderării, inclusiv Olanda şi Suedia, cu excepţia Austriei. Avem inclusiv susţinerea fermă a Germaniei şi a Franţei. Suntem hotărâţi să mergem până la capăt, inclusiv prin a cere un vot pentru România în Consiliul JAI de mâine. Strarea actuală de incertitudine nu mai poate continua”, a declarat Nicolae Ciucă.

Europarlamentarul Rareş Bogdan, care a fost la reuniunea PPE de la Viena şi a avut ocazia să vorbească cu Nehammer, a declarat că ar fi vorba despre luna martie ca nou termen al aderării României la Schengen. Pe de altă parte, el a dezvăluit că nu a putut avea o discuţie concretă şi cu argumente solide din partea interlocutorului austriac, care, în plus, ar fi acuzat că şefi ai unor companii austriece din România s-ar fi plâns de „presiuni” din partea unor autorităţi ale statului român cu privire la facilitarea sau direcţionarea unui „anumit vot” în Consiliul JAI. 

Şi liderul PMP, europarlamentarul Eugen Tomac, a declarat că liderul Austriei, cancelarul Karl Nhammer, “vrea să umilească România”.

“Concluzia după întâlnirea cu Karl Nehammer, cancelarul austriac. Guvernul de la Viena este condus, din păcate, de un lider ce insistă cu încăpățânare asupra unor argumente ridicole. I-am spus direct că este foarte aproape de a fi cel ce va anula toată simpatia pe care românii au cultivat-o de-a lungul timpului în relația cu Austria, țară pe care noi am privit-o cu multă încredere. A fost una dintre cele mai tensionate întâlniri politice la care am participat. Din păcate, acest om a respins orice argument rațional. A anulat orice a propus Comisia Europeană, a neagat orice raport sau statistică. Pur și simplu, a luat o decizie absurdă. Vrea doar să umilească România în mod inacceptabil. Mai devreme sau mai târziu, România va intra în spațiul Schengen, dar această palmă nemeritată nu va fi uitată ușor de cei peste 20 de milioane de cetățeni români. România merită în Schengen!”, a transmis, într-un mesaj postat pe Facebook, Eugen Tomac.

La rândul său, europarlamentarul Dragoş Tudorache a schiţat câteva scenarii şi soluţii care încă mai sunt posibile. Una dintre ele ar fi ca subiectul Schengen să fie dus de preşedintele Klaus Iohannis în Consiliul European ce va avea loc săptămâna viitoare.

Fostul ministru de externe Cristian Diaconescu este de părere că sunt puţine şanse ca la Consiliul JAI să mai existe o răsturnare de situaţie de ultim moment, iar Austria să-şi schimbe poziţia radical în legătură cu aderarea României şi Bulgariei la Schengen. De aceea, cel mai convenabil ar fi un compromis, însă, atrage atenţia diplomatul, nu orice fel de compromis ar fi o veste bună. În plus, o soluţie de decuplare a României de Bulgaria pentru intrarea în Schengen ar fi o greşeală, a explicat diplomatul.

Întrebat care consideră că ar fi un compromis acceptabil, fostul ministru a spus că ar fi varianta „unui termen dilatoriu” fără alte condiţionări. Şi a explicat ce înseamnă: „Am decis ca în două luni, în trei luni, România să devină stat membru Schengen. Punct. Nu vom mai relua discuţia. Din acest punct de vedere, Austria fiind de acord cu această variantă – de aceea spuneam că e nevoie de presiune – tot expozeul ei public cu refugiaţi cade în acest moment. Pentru că dacă dăm un termen dilatoriu, urmând să reevaluăm candidatura României, fiţi siguri că Austria a câştigat. Mâine ar trebui să intrăm în Schengen. La 1 ianuarie sau la un termen care nu mai este negociabil şi fără alte condiţii”, a arătat fostul ministru de externe.

El a sugerat că pentru a obţine o astfel de decizie, România îşi poate exercita dreptul de veto în privinţa altor chestiuni de pe agenda UE. Bulgaria deja a ameninţat că se va opune la orice propunere în legătură cu refugiaţii, în cazul unui refuz al aderării la Schengen.

Victor Negrescu, europarlamentar PSD, susține că România s-ar putea decupla de Bulgaria.

“Aderarea României la spaţiul Schengen este pe ordinea de zi a Consiliului de Justiţie şi Afaceri Interne. Este o victorie importantă pentru ţara noastră, dar lucrurile nu sunt câştigate, întrucât Austria respinge aderarea. Putem să vorbim de două aspecte, de decuplarea României de Bulgaria şi asta presupune din partea României să facă nişte eforturi suplimentare. Trebuie să vorbim despre rescrierea rezoluţiei ca ţara noastră să îşi asume angajamente legate de combaterea migraţiei. Acesta ar fi scenariul cel mai posibil care ar putea să conducă la un vot pozitiv. Dacă vom avea un vot negativ, România poate relua acest subiect la nivelul CE, unde participă şefii de stat şi de guvern. Acolo Austria şi-ar putea schimba poziţia”, a declarat Victor Negrescu.

Vlad Gheorghe, europarlamentar USR, consideră că tot ceea ce se întâmplă în ultimele zile reprezintă cronica unui eșec anunțat.

“Acum se discută decuplarea României de Bulgaria, dar după părerea mea este cronica unui eşec anunţat. Este prea târziu să pregătim celelalte ţări pentru aşa ceva”, susține Vlad Gheorghe.

Analiştii spun că politicienii de la Bucureşti speră în zadar că Austria, deşi izolată, s-ar putea răzgândi. Aceştia explică opoziţia Austriei arătând spre problemele electorale pe care le are partidul de guvernământ aflat în pragul alegerilor, dar şi prin conexiunile cu Moscova.

Cristian Pîrvulescu, analist politic, consideră că, dintre toate statele din UE, Austria este cea mai dependentă de fondul rusesc.

“Ştim că e nedrept ceea ce spune Austria, ştim că e fals, putem să demonstrăm cu cifre, dar nu conteză. Rusia este foarte puternică. Austria este cea mai dependentă de fondul rusesc ţară membră a UE. Declaraţia a fost în mod special făcută. Şi am avut şi un crescendo dramatic, am avut o punere în scenă, avem un suspans. Cred că asta i-a făcut pe unii dintre diplomaţii de la Bucureşti să creadă că Austria joacă la cacealma. Dar cred că declaraţiile sunt prea tranşante ca să rişte cu o lună înaintea alegerilor locale să joace la cacealma. Cred că este vorba de disperare, dar e o mare problemă pentru UE că ţări inventează probleme peste noapte”, susține Cristian Pîrvulescu.

Sursa:stirileprotv