Godeanu, muntele sacru de lângă Sarmizegetusa Regia

Cele mai spectaculoase trasee montane din ținutul cetăților dacice din Hunedoara duc spre Vârful Godeanu, aflat deasupra Sarmziegetusei Regia, supranumit de localnici muntele sacru al dacilor.

Drumul spre Vârful Godeanu, din Măgureni. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL

Un șir de creste montane se înalță până la peste 1.700 de metri în jurul Sarmizegetusei Regia, capitala dacilor din vremea regelui Decebal.

Culmile care protejau orașul antic au păstrat vestigii dacice prețioase, cercetate mai puțin de arheologi și resurse naturale importante: unele sunt acoperite de păduri seculare care adăpostesc o faună sălbatică bogată. 

Dealurile din ținutul cetăților dacice au fost străbătute de drumurile de plai ale dacilor și au continuat să fie călcate, aproape neîntrerupt secole în șir, de turmele de oi mânate de ciobani în lungul drum al transhumanței din lanțul Carpaților.

Unele au rămas acoperite aproape complet de păduri vaste, în timp ce poienile altora au rezistat timpului unele dintre cele mai vechi stâne din România.

Vârful Godeanu, muntele sacru al dacilor

Vârful Godeanu (1.659 metri) a devenit o emblemă în ținutul cetăților dacice. Se află la circa două ore de urcuș din Sarmizegetusa Regia şi este considerat de unii istorici muntele sfânt al dacilor şi locul unde strămoşii noştri aduceau sacrificii lui Zamolxis.

Muntele a fost înconjurat de cea mai mare concentrare de aşezări civile militare şi religioase reperate şi cercetate din toată Dacia, iar la poalele sale se află cele mai multe sanctuare din toată Dacia. De asemenea, este singurul vârf vizibil de pe culmile tuturor cetăţilor dacice din zonă.

→

Imaginea 1/59: Varful Godeanu Foto Directia silvica Hunedoara (1) jpg

Mai multe trasee îi aduc pe turiști pe Vârful Godeanu

Cel mai cuprinzător dintre ele începe din satul Costești și străbate mai multe culmi din munții Șureanu, legate drumuri de plai, folosite din cele mai vechi timpuri de păstori. Traseul, marcat cu bandă albastră pe un fond alb, începe de la marginea satului unde se află cea mai veche cetate dacică de piatră – Costești – și poate fi parcurs în 12 – 14 ore.

Pe crestele munților

Poteca marcată cu bandă albastră pe fond alb începe din zona podului peste râul Grădiștea, urcând spre cetatea dacică Blidaru, aflată pe culmea dintre valea Făeragului și valea Grădiștii.

Urcușul până la cetatea dacică Blidaru (video) durează 40 – 50 de minute și poate fi parcurs doar pe jos, prin pădurea de fag și mesteacăn, la capătul căruia, călătorii ajung într-o poiană. În stânga, la 300 – 400 de metri, se văd ruinele rămase din Cetatea dacică Blidaru – una dintre cele mai solide așezări antice din România. Dar traseul spre Vârful Godeanu continuă spre dreapta, prin locul numit La Vămi, unde se află rămășițele a două turnuri dacice.

Sub Cetatea dacică Blidaru, ascuns în pădure la circa 200 de metri de zidurile acesteia, se află Turnul Poiana Perții, unul dintre cele mai spectaculoase construcții care făceau parte din sistemul de apărare din ținutul cetăților dacice. Nu este, însă, amenajată vreo potecă spre ruine, iar Turnul Poiana Perții se înfățișează într-o stare avansată de degradare.

Traseul marcat cu bandă albastră pe fond alb continuă pe culme spre satul Târsa, aflat pe Platoul Luncanilor. Târsa, cea mai mare dintre aşezările de pe culmile Luncanilor, numără mai puţin de 100 de locuitori şi este singura localitate din zonă traversată de un drum asfaltat. De la capătul șoselei, în zona fostei școli din Prihodiște, călătorii continuă traseul pe drumul forestier care urcă spre Poiana Omului.

Poiana Omului (video), o veche intersecție a drumurilor de plai din ținutul cetăților dacice, unde se întâlneau turmele aflate în transhumanță, se întinde pe zeci de hectare, la peste 1.000 de metri altitudine, înconjurată de păduri vaste de fag, stejar și de brad.

În trecut, drumul spre Poiana Omului era aproape inaccesibil, însă recent ea a devenit un punct de referință al rutei culturale „Via Transilvanica” și este căutată de tot mai mulți turiști.

De aici, Via Transilvanica coboară în dreapta spre Fundătura Ponorului din Munții Șureanu, însă drumul spre Vârful Godeanu urcă în stânga către vârful Porumbelul Mare (1.158 m), unde îşi are obârşia pârâul Ponor (video), cel care dă numele fundăturii.

Sursa:adevarul