Controverse în programul Rabla: mai multe mărci auto susțin că au fost lăsate pe dinafară

Programul Rabla 2026, care va subvenționa doar mașinile „Made in EU” și o mână de state vecine, este discriminator față de producătorii japonezi și coreeni, chiar dacă scopul nedeclarat al modificărilor este blocarea constructorilor chinezi, acuzați că primesc subvenții enorme din partea statului, arată o analiză Libertatea.

Dealerii sunt foarte nemulțumiți, iar unii dintre aceștia vor să ridice problema către Ministerul Mediului înainte de perioada de expirare a consultărilor publice legate de programul Rabla, dar nu vor să comenteze public înainte de o decizie finală, arată sursele noastre.

În spatele ușilor închise, aceștia acuză ministerul că a pornit de la o idee bună, dar nu cunoaște cum funcționează piața auto. Mai mult, aceștia acuză că programul este conceput practic să ajute Dacia.

De asemenea, mărcile chineze susțin că deja plătesc tarife vamale mari, de până la 45%, dispuse de Uniunea Europeană, astfel că nu ar trebui excluse din program.

Ce s-a întâmplat, de fapt

Ministerul Mediului, condus de către Diana Buzoianu (USR), a decis pentru acest an creșterea bugetului de la 200 la 300 de milioane de lei pentru programul Rabla.

Concomitent, regulile – încă aflate în dezbatere publică – au fost modificate astfel încât să fie introduse prevederile europene care specifică sprijin pentru producția în Uniunea Europeană, numit „Made in EU”.

Acesta a fost gândit inițial ca o măsura împotriva producătorilor chinezi, acuzați de Bruxelles că vând la preț de dumping după ce primesc subvenții masive din partea statului și afectează constructorii europeni clasici.

Producătorii chinezi activi pe piața din România sunt MG, BYD, Chery, Geely, Zeekr, Lync&Co, Leapmotor, Omoda, Jaecoo, BAIC, Dongfeng, SWM, Avatr.

Blocarea chinezilor duce însă și la eliminarea subvențiilor pentru Dacia Spring, produsă de grupul de stat Dongfeng pentru Renault în China, dar și a unor modele Volvo, Cupra, BMW sau Mini, aduse și ele tot din tara asiatică.

„Made in EU” nu mai înseamnă doar Europa

Ministerul a adăugat însă în proiect o serie de state cu care Uniunea Europeană are tratate pentru liber schimb ce vizează industria auto, respectiv Marea Britanie, Elveția, dar și Maroc și Turcia.

Problema este că nu doar acestea au tratate de liber schimb cu UE, ci și Coreea de Sud și Japonia.

De asemenea, UE are un tratat și cu blocul Mercosur din America de Sud, iar un tratat comercial cu Statele Unite ale Americii tocmai ce a fost adoptat de Parlamentul European.

Constructori nemulțumiți Lipsa Japoniei și Coreei de Sud a generat însă nemulțumiri atât în România, cât și la nivel european. O serie de constructori japonezi și coreeni nu au fabrici în Uniunea Europeană sau statele menționate.

Dintre marii producători auto japonezi, Mazda, Subaru și Honda sunt cei care nu dețin în prezent fabrici de asamblare pe teritoriul Uniunii Europene.

Nissan și Mitsubishi se află într-o situație specială: nu mai operează uzine auto proprii în UE, dar se folosesc de infrastructura partenerilor de alianță.

Scandal și la Bruxelles

Un scandal similar cu cel din România are loc la Bruxelles și unde protagoniste sunt Franța și Comisia Europeană, conform Financial Times.

Carscoop a scris săptămâna trecută că în cadrul programului „Made in EU” ar putea fi incluse curând și Marea Britanie, Coreea de Sud și Japonia, după ce constructorii auto au convins-o pe Ursula von der Leyen să nu pună în pericol lanțurile de furnizori și de aprovizionare.

Acest lucru a dus la nemulțumirea Franței, care acuză Comisia că nu protejează destul interesele strategice ale Uniunii.

Proiectul promovat de Ministerul Mediului include Marea Britanie, dar exclude Coreea de Sud și Japonia

. Încurcătura japoneză

În cazul în care proiectul rămâne la fel, românii nu vor mai putea cumpăra prin programul Rabla modelele unor mărci asiatice.

Mazda: Mașinile destinate pieței europene sunt importate direct din fabricile sale din Japonia și, pentru unele modele, cum ar fi Mazda 3 sau CX-30, din Mexic. Modelul electric Mazda 6e este produs în China de Changan, astfel că nici acesta nu intră la Rabla.

Subaru: Își concentrează întreaga producție globală în Japonia și Statele Unite. Nu are nicio facilitate de asamblare în Europa. Constructorul produce în special SUV-uri.

Honda: A părăsit complet producția de pe continent în 2021, odată cu închiderea fabricii din Swindon, din Marea Britanie, și a celei din Turcia. În prezent, toate modelele Honda vândute în UE sunt importate, în principal din Japonia sau din alte piețe globale.

Nissan și Mitsubishi, la limită

Nissan: Și-a închis ultima fabrică de asamblare auto din UE, cea din Barcelona, în 2021. Ulterior, aceasta a fost vândută către chinezii de la Chery.

Cea mai mare fabrică europeană a mărcii se află la Sunderland, Marea Britanie, care se află în afara Uniunii Europene. Pentru a deservi piața comunitară, Nissan importă vehicule din Marea Britanie și Japonia, iar altele le asamblează în uzinele partenerului Renault din Franța.

Mitsubishi: Și-a vândut singura uzină europeană, cea din Olanda, încă din anul 2012. Cu toate acestea, modele precum noile Mitsubishi ASX și Colt sunt fabricate fizic în Uniunea Europeană, dar pe liniile de asamblare ale Renault din Spania, fiind practic alte versiuni ale modelelor Renault Captur și Clio. Mitsubishi nu mai are fabrici în UE, dar produce o serie de modele într-o fabrică Renault

Foto: Shutterstock Toyota și Suzuki, singurii japonezi cu fabrici în UE

Singurii constructori japonezi care dețin fabrici proprii în UE sunt Toyota – care are uzine în Franța și Cehia, dar și Suzuki – cu o fabrică în Ungaria.

De asemenea, Toyota mai are o fabrică în Marea Britanie și alta în Turcia. În privința constructorilor coreeni, Hyundai are o fabrică în Cehia, în vreme ce marca-soră Kia are o uzină în Slovacia.

Toyota CHR Foto: Shutterstock

KGM produce doar în Coreea de Sud

În schimb, rămân pe dinafară alți producători. KGM, fostul SsangYong, nu deține unități de asamblare auto în Uniunea Europeană sau în restul Europei. Toate modelele destinate pieței europene sunt importate direct din fabricile companiei din Coreea de Sud.

KGM Torres Foto: Shutterstock

Situație specială pentru Renault

Concomitent, Renault Korea Motors, fosta Samsung Motors, face parte din portofoliul Renault și produce în Busan, Coreea de Sud, mașini exportate masiv în Europa sub marca Renault, așa cum e cazul modelelor Arkana sau Grand Koleos.

Dacia susține că nu e avantajată

Dealerii acuză că Dacia este favorizată prin introducerea Marocului și Turciei pe lista elaborată de Administrația Fondului de Mediu (AFM), în condițiile în care Dacia produce modelele Logan și Sandero exclusiv în Maroc, iar viitorul Striker va fi produs în Turcia. „Dacia va respecta cadrul legislativ propus de Ministerul Mediului. Nu dorim modificări (față de draftul propus – n.r.)”, afirmă reprezentanții Dacia, pentru Libertatea.

Întrebați despre acuzațiile privind favorizarea Dacia prin importurile din Maroc și Turcia, dar fără ca acelea din Japonia și Coreea de Sud să fie permise, reprezentanții constructorului susțin că nu este avantajat.

„Țările la care faceți referire (Maroc și Turcia – n.r.) exportă vehicule ale unor numeroase mărci de automobile relevante pe piața din România (Ford, Fiat, Hyundai, Peugeot, Renault, Toyota)”, arată reprezentanții Dacia.

Dacia BigsterFoto: Profimedia

APIA acuză discriminare

Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile din România (APIA) a transmis ministrului Diana Buzoianu o adresă cu o serie de observații cu privire la proiect în care acuză discriminarea mașinilor produse în Serbia, Statele Unite, Coreea de Sud și Japonia.

„Din perspectiva consumatorului și a obiectivelor de mediu, nu există nicio diferență între un vehicul electric produs în Uniunea Europeană, Japonia, Coreea de Sud, Statele Unite ale Americii sau Serbia, atât timp cât acesta respectă aceleași standarde europene de omologare și este comercializat legal pe piața Uniunii Europene”, acuză organizația, în scrisoarea semnată de președintele Dan Vardie.

Același model, produs în două țări

„Mai mult, măsura creează situații în care două vehicule identice, aparținând aceluiași producător și având aceleași performanțe de mediu, pot beneficia de tratamente diferite exclusiv în funcție de uzina în care au fost fabricate”, afirmă APIA.

Spre exemplu, Tesla produce Model Y atât în Germania, la Berlin, cât și în China, la Shanghai. Dar clienții nu au de unde ști de unde provine exact automobilul.

Tesla Model Y Foto: Profimedia

Concomitent, există producători chinezi care au fabrici în UE, precum BYD în Ungaria sau Chery în Spania, în vreme ce Leapmotor și Dongfeng urmează să producă la uzine Stellantis din Spania și, respectiv, Franța.

„De asemenea, apreciem că proiectul nu este însoțit de o analiză de impact care să justifice introducerea unei asemenea măsuri și care să prezinte efectele acesteia asupra consumatorilor, concurenței, industriei auto și obiectivelor de electrificare asumate de România”, mai spune APIA.

Se cere eliminarea criteriului privind locul de producție

Aceasta cere eliminarea criteriului privind locul de producție, revenirea la departajarea doar prin normele de emisii și publicarea fundamentării juridice și economice ce au stat la baza propunerii.

Organizația cere întâlniri publice urgente cu reprezentanții ministerului înainte de adoptarea formei finale a ordinului.

Ministerul Mediului nu a răspuns până acum la solicitarea de comentarii din partea Libertatea.

Surse care au cunoștință spun că ministerul a argumentat anterior că importurile de mașini din Japonia și Coreea de Sud produc emisii din cauza distanței mari parcurse pe mare.

Mărcile vizate au contracarat spunând că standardele de emisii din Maroc și Turcia sunt mult mai laxe decât producția în Coreea de Sud și Japonia, care au uzine de înaltă tehnologie.

Mazda a declinat să răspundă la întrebările Libertatea. Honda, Subaru și KGM nu au trimis până acum puncte de vedere oficiale.

Ce sume sunt disponibile

Ghidul propune patru valori pentru subvenții:

18.500 de lei – pentru un autoturism pur electric sau cu pilă de combustie pe hidrogen

15.000 de lei – pentru un automobil nou plug-in hibrid

12.000 de lei – pentru cumpărarea unei mașini hibride simple

10.000 de lei – pentru mașini termice, inclusiv cu motorizare pe gaz petrolier lichefiat.

De asemenea, a fost introdusă o limită superioară de 70.000 de euro ca prag, cu tot cu TVA, dincolo de care mașinile nu mai primesc nicio subvenție, chiar dacă sunt electrice.

Sursa: libertatea Sursa foto: libertatea