Contractul pentru construcţia autostrăzii Comarnic-Braşov A FOST ANULAT !

Procedura pentru atribuirea concesiunii pentru construcţia autostrăzii Comarnic-Braşov a fost anulată, a anunţat joi CNADNR.

Procedura pentru atribuirea concesiunii pentru construcţia autostrăzii Comarnic-Braşov a fost anulată, a anunţat joi CNADNR. Este cel de-al treilea eşec al autorităţilor de a demara construcţia autostrăzii spre munte.

” În urma finalizării negocierii pentru atribuirea contractului de concesiune cu asocierea Vinci-Strabag-Aktor, CNADNR SA anunţă anularea procedurii pentru atribuirea contractului de concesiune de lucrări publice pentru proiectarea, construcţia, finanţarea, operarea şi întreţinerea autostrăzii Bucureşti- Braşov, tronsonul Comarnic-Braşov”, se arată într-un comunicat de la CNADNR.

“Decizia a fost luată în conformitate cu art.94 din HG 925/2006 („indiferent de momentul iniţierii procedurii de atribuire, autoritatea contractantă are obligaţia de a verifica, înainte de încheierea contractului, respectarea dispoziţiilor referitoare la angajarea cheltuielilor din bugetele ce intră sub incidenţa legislaţiei privind finanţele publice”) şi art. 209 din OUG nr. 34/2006 („autoritatea contractantă are obligaţia de a anula aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achiziţie publică în următoarele cazuri: litera c) dacă abateri grave de la prevederile legislative afectează procedura de atribuire sau dacă este imposibilă încheierea contractului”)”, menţionează comunicatul CNADNR.

Motivele anulării contractului

Depăşirea ţintei de deficit bugetar. CNADNR arată că, având în vedere costul semnificativ al proiectului, dacă ar fi încheiat contractul de concesiune cu ofertantul declarat câştigător, acest lucru ar fi putut duce la nerespectarea angajamentelor pe care România le-a încheiat cu CE, FMI, Banca Mondială în privinţa ţintei de deficit bugetar şi a datoriei publice.

Asocierea Vinci-Strabag-Aktor nu a reuşit implicarea BEI, BERD IFC în finanţarea proiectului. Compania de drumuri menţionează că unul dintre motivele anulării contractului este că ofertantul declarat câştigător – asocierea Vinci-Strabag-Aktor – nu a reuşit să obţină implicarea instituţiilor financiare internaţionale – BEI, BERD, IFC  – în finanţarea proiectului de concesiune.

“Pe de altă parte, în ipoteza unei finanţări acordate exclusiv de finanţatori privaţi, costurile de finanţare pentru realizarea proiectului ar creşte”, arată CNADNR, într-un comunicat.

Finanţele au refuzat emiterea unei scrisori de susţinere a proiectului. Ministerul Finanţelor Publice a refuzat să emită o scrisoare de susţinere a proiectului şi al suportării costurilor aferente contractului de concesiune din bugetul de stat în condiţiile unei clasificări “onGovernment balance sheet” a proiectului, date fiind riscurile cu privire la depăşirea ţintei de deficit bugetar stabilită şi calificarea scrisorii de susţinere ca o garanţie de stat, potrivit CNADNR.

Ofertantul câştigător a solicitat modificări de clauze contractuale. Mai mult, după desemnarea ofertantului câştigător, acesta, alături de potenţialii finanţatori privaţi, au solicitat unele modificări ale unor clauze ale contractului de concesiune. “Acceptarea acestor solicitări ar fi însemnat chiar modificarea procedurii de atribuire şi a condiţiilor care au stat la baza depunerii ofertelor”, informează CNADNR.

Reacţia negativă a publicului. Un alt motiv invocat de CNADNR a fost “prezentarea publică a proiectului, care a generat o puternică reacţie negativă, mai ales în privinţa costurilor prezentate”.

10 kilometri vor fi scoşi la licitaţie

Autostrada Bucureşti – Braşov, din care face parte şi tronsonul Comarnic – Braşov, rămâne o prioritate în Master Planul General de Transport (MPGT), proiectul autostrăzii fiind continuat şi dezvoltându-se în paralel cu realizarea autostrăzii Sibiu – Piteşti, arată compania de drumuri.

În prezent este în procedură de licitaţie deschisă atribuirea contractului “Proiectare şi execuţie finalizare Autostrada Bucureşti – Braşov, Secţiunea Bucureşti – Ploieşti, Sector 1, km 0+000 – km 3+325; Nod Centură Bucureşti, km 6+500 şi Nod Moara Vlăsiei, km 19+500”.

Pe sectorul Ploieşti- Comarnic sunt deja patru benzi.

Tronsonul de autostradă Comarnic – Braşov este împărţit în 5 sectoare. Sectoarele 1 şi 5 (dinspre Comarnic, respectiv dinspre Braşov, cu o lungime totală de aproximativ 10 km, la care se adaugă şi drumuri de legătură) vor fi scoase la licitaţie, cu finanţare de la bugetul de stat.

Pentru sectoarele 2, 3 şi 4, care reprezintă partea cea mai dificilă a proiectului, va fi scoasă la licitaţie actualizarea studiilor geotehnice, cu finanţare de la bugetul de stat.

În paralel, pentru fluidizarea traficului pe DN1, sunt în lucru studiile de fezabilitate referitoare la variantele de ocolire Comarnic şi Buşteni. După finalizarea SF-urilor vor fi scoase la licitaţie lucrările de construcţie, cu finanţare de la Bugetul de Stat.

Tot pentru fluidizarea traficului, la ieşirea din Sinaia spre Braşov, este proiectat şi urmează să fie realizat un sens giratoriu.

De asemenea, se vor finaliza studiile de fezabilitate privind varianta de ocolire Câmpina, modernizarea drumului existent pe Valea Doftanei (DJ 102I) şi a drumului forestier până în Săcele, astfel încât, în 2016 să înceapă lucrările pentru a avea un drum naţional modern între Câmpina şi Săcele, a anunţat CNADNR.

“Finalizarea acestor două mari proiecte prevăzute în MPGT, Piteşti – Sibiu şi Comarnic – Braşov, înseamnă atât închiderea Culoarului IV Pan European, cât şi dezvoltarea socio-economică a mai multor regiuni importante ale ţării”, arată compania de drumuri.

Cum arată Comarnic-Braşov în Master Planul General de Transport 

În Raportul final al Master Planului General de Transport, sectorul de autostradă Comarnic – Braşov face parte din proiectele prevăzute pentru demararea studiilor de fezabilitate cât şi a lucrărilor de execuţie în prima perioadă de programare, respectiv 2014-2020.

În urma ultimelor discuţii dintre reprezentanţii echipei tehnice a Ministerului Transporturilor şi reprezentanţii Comisiei Europene, s-a convenit aprobarea listei extinse de proiecte în momentul activării clauzei de reformă structurală.

În Master Planul General de Transport, sursele de finanţare pentru proiectul Comarnic- Braşov provin din parteneriat public privat cu posibilitatea ca acest proiect sa fie finanţat dintr-un mix de fonduri – fonduri  structurale, buget de stat şi împrumuturi.

Determinarea valorii estimate a proiectului s-a realizat utilizând standardul de cost pe kilometru, standard ce a fost folosit pentru toate proiectele de autostradă identificate în Master Planul General de Transport.  Astfel, proiectul a fost împărţit în sectoare după formele de relief traversate.

În Master Planul de Transport lungimea totală a sectorului de autostradă este de 58 de kilometri, iar valoarea estimată pentru această investiţie este de 997 milioane de euro fără TVA respectiv 1.237 milioane de euro cu TVA.

Infrastructura, cea mai mare nerealizare 

Premierul Victor Ponta a recunoscut, la începutul lunii mai, că cea mai mare nerealizare în cei trei ani de guvernare este legată de problema infrastructurii, în special autostrăzile, şi că cel mai probabil porţiunea de autostradă Comarnic – Braşov se va realiza cu bani de la buget.

Premierul a dat vina pe lipsa unui consens politic între partide în ce priveşte proiectul autostrăzii Comarnic-Braşov.

”Dacă mă duc la Transporturi, CNADNR, toţi îmi vor spune a doua zi ne ia DNA-ul. Suntem în blocaj, este un blocaj politico-instituţional de înţelegere politică. O vom face din buget, nu din bani europeni. Nu vom avea bani europeni pentru Comarnic – Braşov, nu ni se dau”, a afirmat în luna mai Ponta la B1 TV.

În februarie 2013 premierul făcea un pariu electoral, declarând că dacă până în 2016 autostrada Comarnic-Braşov nu va fi gata, el nu va mai candida la alegerile parlamentare. “Dacă autostrada Comarnic-Braşov nu este gata până în 2016, nu mai candidez. Am un fix cu Comarnic-Brasov şi cu Piteţti-Craiova”, spunea Victor Ponta în februarie 2013.

În februarie anul acesta, Ministerul Transporturilor anunţa că statul vrea să găsească un model financiar mai eficient în raport cu bugetul şi să atragă finanţare de la instituţii financiare internaţionale pentru autostrada Comarnic-Braşov, iar discuţiile cu consorţiul selectat vor continua până în aprilie.

Premierul ceruse în ianuarie ministrului Transporturilor ca, până în 15 februarie, să fie decisă semnarea contractului de construcţie în concesiune a autostrăzii sau rezilierea procedurii, arătând că nu se mai poate aştepta.

La începutul anului 2014, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale a încheiat un memorandum cu consorţiul format din Vinci-Strabag-Aktor prin care se prevedea concesiunea de lucrări publice pentru proiectarea, construcţia, finanţarea, operarea şi întreţinerea autostrăzii Comarnic-Braşov. Lungimea autostrăzii este de 53,22 kilometri.

Durata contractului de concesiune este de 30 de ani, din care 4 ani construcţie şi 26 de ani operare şi întreţinere, iar valoarea estimată pentru lucrările de proiectare şi construcţie este de 1,828 miliarde euro (fără TVA). Statul ar fi plătit 2,7 miliarde euro pentru construcţia, operarea şi întreţinerea autostrăzii Comarnic-Braşov timp de 30 de ani dacă ar fi avut banii, însă adăugând costurile de finanţare, suma urcă la 8,45 miliarde euro.

Comarnic-Braşov, pe hârtie de peste un deceniu

Istoria Autostrăzii Zăpezii a început în anul 2004. Atunci s-a încercat construirea şoselei în parteneriat public-privat. În decembrie 2005, ministrul Transporturilor de la acea vreme, Gheorghe Dobre, anunţa că lucrările ar putea începe în 2007, finanţarea fiind asigurată de către instituţii financiare internaţionale. Preţul mediu pentru kilometru de autostradă era estimat la 10-12 milioane de euro.

În 2006, Comarnic-Braşov se afla în continuare pe lista ministrului Dobre ce cuprindea principalele proiecte noi de infrastructură, alături de reconstrucţia autostrăzii Bucureşti-Piteşti, lărgirea centurii Bucureşti şi construcţia pasajului peste calea ferată la Otopeni.

Spre finele lui 2007, la licitaţia pentru concesionarea autostrăzii nu puteau participa firme din ţara noastră, decât dacă se asociau cu companii din străinătate, totul din cauza condiţiilor puse. Se cereau la acea vreme ofertanţi care să aibă o cifră medie de afaceri de peste 500 de milioane de euro pe an, care să demonstreze că în ultimii cinci ani participaseră la cel puţin două proiecte similare în valoare de 200 de milioane de euro fiecare. Directorul General al CNADNR, Mihai Grecu, spunea că aceste condiţii erau necesare pentru că Autostrada Zăpezii era al doilea mare proiect de construcţie a unei autostrăzi, după Bechtel. Tot el estima, totodată, că în primăvara lui 2008 urmau să fie desemnaţi câştigătorii licitaţiei. La acel moment, autostrada urma să aibă o lungime de 58 de kilometri şi peste 50 de pasaje şi viaducte, potrivit Mediafax.

Câteva zile mai târziu, ministrul Transporturilor de la acea vreme, Ludovic Orban, spunea că lucrările la tronsonul Comarnic-Braşov vor începe în toamna lui 2008. “Până la 1 iunie vom semna contractul pentru tronsonul Comarnic-Braşov, care va fi realizat prin concesiune, în toamnă urmând să înceapă execuţia lucrărilor”, explica el. Licitaţia pentru desemnarea constructorului a fost însă amânată de pe 24 decembrie pe 15 ianuarie, din cauza mai multor solicitări făcute de companiile care intenţionau să participe.

Licitaţia a fost amânată însă din nou, pentru finalul lunii ianuarie. Până la noul termen, 12 consorţii şi-au depus ofertele. Printre acestea se numărau austriecii de la Strabag, în varianta Astrada Concessions-Strabag, dar şi francezii şi grecii de la Consorţiul Vinci Concessions–Aktor Concessions–Vinci Construction Grands Projets–Aktor. Valoarea contractului de construcţie, plus costurile de întreţinere şi operare pe 25 de ani a tronsonului de autostradă, erau estimate la 3,33 miliarde de euro, cu TVA. Preţul pe kilometru se apropia de 60 de milioane de euro.În noiembrie 2008, reprezentanţii ministerului de resort anunţau că până la finele anului va fi ales constructorul pentru Autostrada Zăpezii şi că lucrările urmau să înceapă în vara lui 2009. Termenul final de selectare a constructorului a fost amânat însă până în februarie 2009. Atunci s-au primit oferte din parte consorţiilor Vinci Concession-Aktor Concession-Vinci Construction Grand Projets-Aktor, Bilfinger&Berger şi Porr şi din partea asocierii Strabag AG-Egis Projects-Eurovia Construct International-Housing&Construction Holding. La finele lunii aprilie, selecţia constructorului a fost amânată din nou. Ministrul Radu Berceanu anunţa, totodată, că începerea lucrărilor de construcţie va începe în februarie 2010 şi va dura patru ani.

În luna mai este ales în cele din urmă constructorul. Este vorba despre consorţiul format de francezii de la Vinci şi de grecii de la Aktor. Austriecii de la Strabag contestă însă rezultator licitaţiei, dar contestaţia este respinsă în instanţă. În iulie se anunţă deja că semnarea contractului pentru Comarnic-Braşov va fi făcută în luna următoare, dar totul se amână până la sfârşitul anului.

Se mai face o încercare în ianuarie 2010, premierul de atunci – Emil Boc- anunţându-şi prezenţa la semnarea contractului de concesiune pentru tronsonul Comarnic-Braşov. Contractul este semnat, iar ministrul Berceanu anunţă deja taxa de utilizare a autostrăzii. Aceasta urma să fie de circa un euro pe autoturism. În luna martie, reprezentanţii BEI anunţau că negocierile pentru finanţarea construcţiei autostrăzii nici nu începuseră, pentru ca în aprilie Vinci-Aktor să renunţe la contract. Termenul de finalizare al Autostrăzii Zăpezii era chiar 2014.

Câteva luni mai târziu, Ministerul Transporturilor îşi anunţa intenţia de a scoate din nou la licitaţie tronsonul Comarnic-Braşov.

În 2011, Comarnic-Braşov se afla pe lista proiectelor de investiţii publice propuse pentru realizare prin parteneriat public-privat. În februarie 2012, ministerul de resort anunţa că vrea să revizuiască studiul de fezabilitate pentru proiectul abandonat în 2010. Ulterior, s-a organizat şi o licitaţie în acest sens, contractul fiind estimat la 23,6 milioane de lei, fără TVA, suspendată însă de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) din cauza unor probleme legate de documentaţia pentru atribuirea contractului. Licitaţia este blocată pentru a doua oară în septembrie 2012.

În 2013, premierul Victor Ponta spunea că s-a săturat de “şmecherile” şefului CNSC, că acesta a blocat din nou licitaţia. Reprezentanţii consiliului dezmint afirmaţiile lui. Ponta susţine, ulterior, că nu va mai candida la parlamentare dacă autostrada Comarnic-Braşov nu va fi executată. “Pe 28 februarie se anunţă precalificarea probabil pentru Bucureşti-Braşov, nu e Comarnic-Braşov. Dacă nu este gata până în 2016, nu mai candidez. Am un fix cu Comarnic-Braşov şi cu Piteşti-Craiova”, spunea el în luna februarie.

Tot în aceeaşi lună, cei de la CNADNR au primit o serie de oferte pentru Comarnic-Braşov de la o companie din China şi de la trei asocieri de firme. Printre ofertanţi se aflau din nou cei de la Vinci şi cei de la Aktor, care renunţaseră la proiect cu trei ani în urmă.

În luna mai, ministrul delegat Dan Şova anunţa că tronsonul de autostradă va fi gata până la alegerile din 2016. Câteva luni mai târziu spunea că se va semna contractul pentru construcţia Autostrăzii Zăpezii pe 30 octombrie 2013. Termenul pentru depunerea ofertelor este amânat, însă, la cererea constructorilor, până pe 15 noiembrie. Tot Şova anunţa, spre finalul lui noiembrie, că BEI, BERD şi BM sunt interesate să finanţeze acest proiect de infrastructură, cu lucrări estimate de această dată la 1,2-1,3 miliarde de euro şi că desemnarea câştigătorului se va face în noiembrie. El promitea, totodată, că lucrările urmau să înceapă în aprilie 2014. În cele din urmă, CNADNR selectrează consorţiul Vinci-Aktor-Strabag, iar Ponta îi transmite lui Şova că în aprilie 2014 trebuie “să se urce pe excavator sau pe buldozer” şi să înceapă lucrările de construcţie la Autostrada Zăpezii.

La începutul lui 2014, premierul Victor Ponta anunţa că autostrada Comarnic-Braşov, acum cu cinci kilometri mai scurtă decât în proiectul iniţial, va fi finalizată în 2017, iar taxa pentru utilizarea ei va fi de 5,7 lei plus TVA. În iulie, CNADNR punea deja întârzierea începerii lucrărilor de construcţie pe seama procesului “laborios” de obţinere a finanţării, iar ministrul transporturilor, Ioan Rus, anunţa că autorităţile vor stabili în toamnă dacă sunt întrunite condiţiile de semnare a contractului în concesiune.