Singura mănăstire dedicată aviatorilor şi marinarilor din România. Locul este survolat de trei ori în văzduh ca semn de închinăciune

Singurul lăcaş de cult închinat aviatorilor şi marinarilor din România se află în judeţul Vâlcea şi se numeşte Mănăstirea Dintr-un Lemn. Deşi aşezământul este vechi de cinci secole, de opt decenii la el se închină an de an reprezentanţi ai marinei şi aviaţiei. Ori de câte ori se află deasupra sfântului loc, aviatorii dau rotocoale de trei ori în văzduh, în semn de închinăciune.

E frapant să vezi la intrarea într-o mănăstire plăci cu numele eroilor de la începuturile aviaţiei şi marinei româneşti. Aşa se întâmplă la Mănăstirea Dintr-un Lemn, din judeţul Vâlcea, un lăcaş de cult, singurul din ţară, destinat în mod special aviatorilor şi marinarilor din România.

Asta după ce ei au restaurat întreaga mănăstire între anii 1938 – 1940, fiindcă locul despre care pomenim este vechi de cinci secole. Ministrul din acea perioadă, al Aerului şi Marinei, generalul colonel Paul Teodorescu, care-şi are aici locul de veci ca şi ctitor al mănăstirii, a reabilitat întregul aşezământ.

După restaurare, ansamblul monahal a devenit în mod simbolic altar de închinare pentru aviatori şi marinari.

Biserica cu ancoră, timonă şi colac de salvare

În portalul de la intrarea în incinta a doua s-au amplasat o serie de însemne ale celor două domenii menţionate: plăci de marmură cu nume de eroi, o ancoră, o timonă, un colac de salvare…

Aşa a devenit Mănăstirea Dintr-un Lemn, de opt decenii, lăcaş de suflet al celor care-şi petrec mare parte din viaţă în văzduh sau pe ape, aici fiind pomeniţi toţi eroii aviaţiei şi marinei. Pe plăcile de la intrare se regăsesc doar o parte dintre ei, deşi mănăstirea deţine un pomelnic mult mai mare, o carte specială unde se află numele tuturor eroilor cunoscuţi, morţi sau în viaţă.

Există şi o tradiţie, ca an de an, reprezentanţii aviaţiei şi ai marinei să vină să pomenească amintirea generalului şi a tuturor colegilor căzuţi la datorie.

În chip simbolic, aviatorii care trec pe deasupra mănăstirii, ori de câte ori ajung în zonă, o înconjoară în văzduh de trei ori, în semn de închinăciune.

Ministru al Aerului şi Marinei, între anii 1938 şi 1940, generalul Paul Teodorescu a cunoscut, după războaiele mondiale, închisorile comuniste. La sfârşitul vieţii s-a retras la mănăstirea pe care o ctitorise ca ministru, iar aici şi-a dat ultima suflare, într-o chilie simplă.

Camera comemorativă din Palatul Brâncovenesc

O cameră din Palatul Brâncovenesc care i-a fost dedicată, n-a fost locuită niciodată de către marele om de stat, ci găzduieşte doar obiectele care i-au aparţinut şi care-i păstrează amintirea: medalii, articole personale, memorii, dar şi o bibliotecă în limba franceză.

Faptul că aşezământul este destinat aviatorilor şi marinarilor nu se regăşeşte doar la intrarea în mănăstire, ci chiar şi în Biserica Dintr-un Lemn, perla locului, unde, deasupra stranelor se află timona – simbolul aviaţiei şi marinei.

Drept recunoştinţă pentru ajutorul acordat mănăstirii, fostul ministru îşi doarme somnul de vechi în cimitirul lăcaşului, alături de preoţi şi maicile care au slujit de-a lungul secolelor aici, chiar dacă nu a fost călugărit. Modestia generalului a fost atât de mare, încât nici nu şi-a trecut numele pe piatra de mormânt. Ulterior, maicile i-au scris numele pe placa funerară, ca să-i păstreze vie memoria – „Fratele nostru Paul”.

An de an, de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, se fac slujbe pentru pomenirea sa, la care participă reprezentanţi ai aviaţiei şi marinei.

Fost ministru înmormântat într-un cimitir străvechi, la umbra stejarilor seculari

Cimitirul de care pomenim este unul vechi, din secolul XVI, construit simetric, în jurul bisericuţei de lemn, una din cele trei existente la Mănăstirea Dintr-un Lemn, din care două sunt monumente istorice.

Fostul ministru, îngropat la Mănăstirea Dintr-un Lemn, nu este pomenit doar de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, ci şi în postul Naşterii Domnului şi în postul Sfintelor Paşti. Ca în fiecare an, reprezentanţi ai Statului Major al Forţelor Aeriene şi unităţilor aflate în subordine, au venit şi în acest an în pelerinaj la Mănăstirea Dintr-un Lemn.

S-a făcut turul bisericuţei de lemn, bijuterie a ortodoxiei româneşti, a bisericii de piatră, mai tânără doar cu un secol, dar şi a muzeului mănăstiresc, a Casei Domneşti, precum şi a bibliotecii regretatului general-colonel Paul Teodorescu. N-au fost omise închinarea şi rugăciunile la icoana Maicii Domnului şi darurile pentru sfântul aşezământ monahal.

Printre cei pentru care măicuţele se roagă se numără şi doi piloţi de vânătoare ai Flotilei de aviaţie Câmpia Turzii, care au murit în catastrofa aerienă de lângă Aerodromul Luna, din judeţul Cluj, în  2010: căpitanul-comandor Laurenţiu Chiriţă şi căpitanul-comandor Sorin Avram.

Coleg de academie cu cel care avea să devină preşedintele Franţei, Charles de Gaulle

Paul Teodorescu s-a născut în 1888, la Bacău. Tatăl era un ofiţer care luptase în Războiul de Independenţă de la 1877, iar mama descendentă a familiilor Sturdza – după tată şi Rosetti – după mamă. A fost unul din cei şase copii ai familiei Teodorescu. După Liceul Militar din Iaşi, a fost coleg cu Charles de Gaulle la Academia Militară Saint-Cyr din Franţa. Potrivit arhivelor, viitorul lider al Franţei a fost întrecut la studii doar de românul Paul Teodorescu.

De la tratarea astmului la reabilitarea mănăstirii, pe care a dotat-o cu lumină

Pe când era ministru al Aerului şi Marinei în Guvernul Patriarhului Miron Cristea, mişcat de starea de degradare în care se află Mănăstirea Dintr-un Lemn a decis să contribuie la reabilitarea aşezământului. Pe vremea acea, venea des în zonă, la Băile Govora, pentru a-şi trata astmul

În doi ani, pe lângă restaurare, au fost construite şi trei clădiri pentru pelerini. Fântânile au fost reparate, curtea pavată cu piatră de râu, grădinile ornate cu flori şi arbori exotici. În plus, s-a amenajat un baraj pe pârâul Otăsău, şi astfel a fost alimentată moara mănăstirii cu apă, iar lăcaşul cu lumină, graţie unui dinam montat la axul morii.

Curentul electric a reprezentat – o premieră în deceniul patru al secolului trecut pentru toată Vâlcea. Toate lucrările au fost executate de către militarii români.

Sălciie de Mănăstirea Dintr-un Lemn plantate de un fost aghiotant al Regelui Carol al II-lea

Sălciile de la intrare în mănăstire au fost plantate chiar de către ministru, trei decenii şi jumătate mai târziu după ce graţie aceluiaşi ilustru coleg de academie, Charles de Gaulle, venit în vizita oficială în România lui 1968, i s-a acordat o locuinţă şi o pensie.

Pe zidurile clopotniţei principale, aflată la intrarea în complexul monahal, au fost amplasate două plăci de marmură, cu numele unor eroi,  alături de simboluri marinăreşti sau ale aviaţiei, precum: ancora, timona, elicea de avion.

Fără avere, exilat la Canalul Dunăre – Marea Neagră, salvat de guvernantă şi de un preşedinte

Regele Carol al II-lea, al cărui aghiotant era, spunea: „Pe toţi îi iubesc, dar pe Teodorescu îl respect“. Din ordinul mareşalului Ion Antonescu, a fost arestat la domiciliu în 1940, iar de atunci a continuat prigonirea sa odată cu instaurarea regimului comunist când i s-a confiscat averea.

A fost trimis după gratii, iar apoi la muncă silnică timp de 10 ani, la Canalul Dunăre – Marea Neagră. La ieşirea din lagăr, i s-a refuzat dreptul la pensie. A trăit într-un subsol graţie fostei guvernante.

Apoi, după vizita preşedintelui francez, statul român i-a acordat dreptul la pensie şi o locuinţă.

Membru al Legiunii de Onoare, a avut doi copii cu o fraţuzoiacă

A fost membru al Legiunii de Onoare, după cum stau mărturiile obiectele aflate în camera comemorativă din Palatul Brâncovenesc de la Mănăstirea Dintr-un Lemn, membru al Academiei Române, a escaladat Mont Blanc-ul, ataşat militar la Lisabona, Madrid şi Londra.

Pe vremea când studia în Franţa a avut doi copii cu o franţuzoiacă, despre care nu se mai ştie nimic, fiindcă Primul Război Mondial i-a dus departe unii de alţii. Despre unul a aflat că ar fi pierit în cel de-Al Doilea Război Mondial.

Înmormântat modest cu o panglică tricoloră

În testamentul lăsat la Mănăstirea Dintr-un Lemn a cerut ca din ţinută să nu lipsească panglica tricoloră, semn al iubirii de neam şi ţară. A murit la 93 de ani.

Generalul Teodorescu a reabilitat şi alte biserici, dar şi şcoli, a înfiinţat spitale şi cantine pentru copiii săraci, s-a implicat în construcţia Academiei Militare de astăzi pe atunci Şcoala de Război, a fabricii de avioane IRA, de la Braşov, a  programului navei – şcoală Mircea cel Bătrân, a Statuii Aviatorilor din Bucureşti. Universitatea Ovidius din Constanţa are un centru destinat legăturii dintre Biserica Ortodoxă şi Armata României, ce poartă numele generalului.

În 2002, la Mănăstirea Dintr-un Lemn au fost ridicate monumente pentru aviatori şi marinari, deasupra cărora fâlfâie drapelul tricolor.

Despre Biserica Dintr-un Lemn şi icoana făcătoare de minuni, unică în România

Legenda locului spune că Biserica Dintr-un Lemn a fost construită din trunchiul unui singur stejar secular, un arbore pe care abia 7 persoane cu braţele deschise îi cuprindeau. Din pădurea de stejar de atunci mai stau mărturie doar patru stejari vechi de şase secole.

O altă particularitate a locului o reprezintă o icoană unică în România, considerată făcătoare de minuni, de dimensiuni impresionante 1,60 X 1,20  metri, din lemn de cedru. Este o icoană pictată pe ambele părţi. Este unică la noi atât ca mărime cât şi valoare.

În lume, nu mai există decât trei astfel de icoane:  una în Ţara Sfântă – Ierusalim, alta la Constantinopole şi o a treia în Rusia.   În secolul al XVIII – lea un incendiu a cuprins bisericuţa din lemn, iar ce se vede acum este o reconstituire foarte fidelă a vechiului lăcaş.

Sursa:adevarul.ro