Iubirea pătimaşă care a dus la ridicarea unei biserici unice în Europa

Iubirea pătimaşă care a dus la ridicarea unei biserici unice în Europa. Povestea lăcaşului ortodox-catolic din nordul României

Biserica de la Hilişeu-Crişan, un sătuc din nordul judeţului Botoşani, este unicat în Europa. Este singurul ansamblu bisericesc care îmbină elemente de arhitectură ecleziastică catolică şi ortodoxă. Deşi vizitat anual de turişti din toată lumea, ansamblul bisericesc vechi de peste 200 de ani stă să se prăbuşească.

La 55 de kilometri de municipiul Botoşani, pe „drumul nordului”, exact în apropierea graniţei României cu Ucraina, se află codrii de la Hilişeu. Aceste ţinuturi nordice ale României ascund poveşti din alte vremuri, cu uriaşi, comori nebănuite şi voinici care făceau dreptatea la hotar. Dealurile şi pădurile din cătunul Hilişeu-Crişan – altădată Hilişeu-Curt, după numele boierilor care au stăpânit aceste ţinuturi – ascund însă o bijuterie arhitectonică şi bisericească unicat în Europa.

Este o biserică care frapează încă de la prima vedere. De cum apare după cotul şoselei, impresionează prin statuile şi clopotniţa sa, desprinse parcă dintr-un Ev Mediu francez sau italian de sorginte catolică, îmbrăţişând ocrotitor o bisericuţă din lemn moldovenească plecată de la rădăcinile ortodoxismului valah.

Este un paradox arhitectural, desăvârşit realizat. Uimeşte, dar nu scandalizează. „Este o armonizare a creştinismului“, spune Valeria Derscariu, preoteasa care încă mai păstrează vie memoria acestui simbol unicat al creştinismului european.

Biserică unicat în Europa  

La acest monument unicat se ajunge din satul Hilişeu Crişan. Chiar înainte de a intra în „inima cătunului“, un panou uriaş semnalizează obiectivul de interes turistic şi îndeamnă pe cei interesaţi să apuce pe un drum ce coteşte la stânga faţă de şoseaua principală ce leagă Dorohoiul de vama Racovăţ.

Drumul către bisericuţă este unul al patimilor. Cărarea este din pământ bătătorit, fără asfalt sau piatră. După o călătorie de doar 4 minute prin hârtoape şi dealuri, orice şofer, supărat că şi-ar putea strica maşina, uită de necazuri. Biserica de la Hilişeu-Crişan uimeşte încă de la prima vedere. Nimeni nu s-ar aştepta să vadă în nordul extrem al Moldovei statui cu sfinţi sau scene religioase ca la Vatican. De altfel clopotniţa şi zidurile de incintă sunt de tradiţie romanică, decorate cu statui sculptate în stil baroc, ambele întâlnite în lumea catolică. La fel şi mica uşiţă prin care se intră în complexul bisericesc.

Una dintre statuile de la complexul bisericesc, în mărime naturală

FOTO Cosmin Zamfirache

Statuile îi reprezintă pe cei 12 apostoli şi pe Iisus Hristos încadrat de îngeri. Uimirea sporeşte odată ce zidurile sunt trecute. Dincolo de faţada barocă şi catolică se iveşte în curtea incintei o bisericuţă ţărănească ortodoxă din lemn, realizată – spun autorităţile locale, cele care au întocmit studii ale monumentului – printr-o tehnică medievală de mult dispărută. Mai precis pridvorul şi uşa de intrare sunt lucrate direct cu barda din lemn masiv de stejar.

Biserica, de tradiţie ucraineană, este învelită ca un „dragon“ cu solzi de lemn şi acoperită cu draniţă. Cel mai bine cunoştea biserica preotul Derscariu, parohul din Hilişeu-Crişan. S-a îndrăgostit de ea la prima vedere şi a dorit să slujească în sat tocmai pentru a-i fi aproape. Alături de soţia sa, i-a descifrat mare parte din taine.

Complexul bisericeasc de la Hilişeu-Crişan

FOTO Cosmin Zamfirache

Preotul Derscariu a trecut însă în nefiinţă, în vara anului trecut, la numai 40 de ani. Soţia acestuia continuă munca soţului de a studia şi de a încerca valorificarea bisericii. „Este un complex bisericesc unicat. Este o îngemănare de elemente catolice cu elemente de tradiţie ortodoxă. Vorbim de o bisericuţă de lemn moldovenească, ortodoxă, cum se făceau acum câteva sute de ani în urmă, înconjurată de o incintă cu clopotniţă şi statui din lumea catolică. Totodată monumentul funerar din curtea bisericii este tot de influenţă catolică“, spune Valeria Derscariu.

Deşi sunt două stiluri total diferite, specialiştii sunt de părere că, prin minune, acestea s-au armonizat pe deplin. „Este o îmbinare uluitoare de stiluri. Când vorbim de stiluri atât de diferite, oricine s-ar aştepta să iasă un kitsch. Nu este vorba despre aşa ceva aici. Este artă curată. Meşterii au reuşit să armonizeze aceste două stiluri diferite în aşa măsură, încât a rezultat o capodoperă“, precizează Dănuţ Huţu, director al Direcţiei Judeţene de Cultură Botoşani.

Misterioşii dragoni 

De parcă nu ar fi fost de ajuns acestă îngemănare de catolicism şi ortodoxie în cadrul acestui complex, elementele misterioase abundă în interiorul bisericuţei de lemn. Odată intrat în pridvor, oricine poate să observe doi dragoni misterioşi, îngemănaţi, păzind parcă uşa de intrare. ”Sunt un element straniu şi interesant. Se spune că ar fi blazonul familiei. Dar este greu de explicat prezenţa lor”, precizează Valeria Derscariu. Apoi pe canatul uşii de la intrare dar şi peste tot prin biserică abundă simboluri solare, ce par să nu aibă legătură cu creştinismul. Dincolo de pridvor de altfel se deschid o lume magică.

Dragonii din biserică

FOTO Cosmin Zamfirache

Prin ferestrele minuscule, situate la înălţime, lumina cade mistic peste stranele mici din lemn, decorate cu simbolistică veche românească. Abia se zăresc icoanele acoperite de negreaţa timpului, dar şi catapeteasma din lemn de tei şi împodobită de marele stăpân al locurilor, cu foiţă de aur. Asemeni vechile boieri, Vasile Curt, ctitorul bisericii, se odihneşte în interiorul ei, sub o piatră funerară, lângă portiţele atent sculptate de lângă strană.

O poveste de dragoste ce a învins religia

Istoria bisericii catolice şi ortodoxe în acelaşi timp se leagă mult de familia boierilor Curt. „Au fost cei mai vechi boieri pământeni din zonă. Înainte, satul se numea Hilişeu-Curt şi toţi oamenii le aparţineau”, spune primarul din Hilişeu Ioan Butnariu.

De fapt, boierii Curt sunt cei care au ridicat şi bisericuţa din lemn din centrul complexului. „Iniţial, în zonă a fost o mănăstire de maici, care a dispărut fără urmă. Astăzi, nu se mai ştie de ce. Cert este că boierul Vasile Curt a ridicat pe locul ei o biserică ortodoxă din lemn, cu meşteri aduşi inclusiv din Ucraina. A rezultat o minunăţie de biserică, cu «solzi» din lemn la exterior, cu pridvor şi acoperită cu draniţă. Biserica, aşa cum arată şi pisania, a fost terminată şi sfinţită în anul 1802. De altfel, data este inscripţionată şi pe uşa de lemn masiv de la intrare“, spune Valeria Derscariu. La începutul secolului al XIX-lea, pe dealul de la Hilişeu, se afla o bijuterie arhitectonică din lemn, mărturie a iscusinţei meşterilor din aceea vreme.

Anna Curt

FOTO Cosmin Zamfirache

Nu ar fi fost însă cu nimic mai deosebită de cele câteva sute de astfel de biserici de lemn din toată Moldova. Transformarea acestei bisericuţe ortodoxe într-un moment unicat a avut loc datorită unei iubiri de poveste. Fiul boierului Curt, Alecu, s-a îndrăgostit, spun poveştile, de o bistriţeancă de religie catolică. Se numea Anna Bernescu.

Cu toată opoziţia tatălui care ar fi vrut ca unicul său fiu să aibă o nevastă din rândul boierilor mari din Moldova şi ortodoxă pe deasupra, aşa cum spunea credinţa strămoşească, Alecu s-a dus şi a luat-o de nevastă pe frumoasa bistriţeancă. Nu i-a cerut niciodată, însă, să renunţe la credinţa sa catolică. Din contră, a transformat bisericuţa ridicată de tatăl său într-un simbol al iubirii ce depăşeşte orice obstacol, inclusiv cel al credinţei. „În semn de iubire faţă de Anna, Alecu Curt a ridicat un zid de incintă în jurul bisericuţei de lemn. L-a decorat cu statui catolice şi a făcut şi o clopotniţă după model catolic. Biserica a devenit unicat şi un simbol al iubirii sale faţă de Anna“, spune preoteasa.

Alecu Curt

FOTO Cosmin Zamfirache

Cele 13 statui de pe zidul exterior au fost aduse direct de la Roma, făcute de meşteri specializaţi din Cetatea Eternă. Totodată se precizează că biserica era simbolul lui Alecu. Bisericuţa ortodoxă era sufletul său, protejat de cel catolic al Annei, prin care totodată se pătrundea în adâncul fiinţei sale. De altfel, Alecu a dorit să fie înmormântat în curtea bisericii alături de Anna şi de copiii săi, monumentul funerar fiind, la fel, de inspiraţie catolică. „Anna a murit de tânără, probabil la 35 de ani. Şi copiii le-au murit de tineri. Alecu le-a supravieţuit“, spune Valeria Derscariu.

Alecu Curt nu s-a mai căsătorit niciodată şi îşi petrecea după amiezile în fortăreaţa catolică-ortodoxă, simbol al iubirii sale. Portretele lui Alecu şi ale Annei se află şi astăzi în bisericuţa de lemn din interiorul complexului.

Monument unicat în pericol

După dispariţia boierilor Curt, biserica unicat de la Hilişeu-Crişan a început să se ruineze. După 1990, nepăsarea era cât pe ce să o piardă. Zidurile, din cauza alunecărilor de teren, erau la un pas de prăbuşire, iar statuile, mari cât un stat de om, se prăvăleau. Această bijuterie arhitectonică ajunsese pe cale de dispariţie. Se făceau încă din 2000 lucrări mai mult de întreţinere, dar care nu oprea procesul de degradare Se poate spune că iubirea preotului Gabriel Derscariu pentru monument a salvat-o. El a început să facă presiuni la autorităţile publice locale să înceapă salvarea acesteia. „S-a îndrăgostit la prima vedere de această biserică şi a făcut tot ce i-a stat în putinţă să o ajute.

A început să vorbească la Primărie.

În 2012 ştiu că a reuşit să se lege ceva şi au început lucrările de salvare“, spune Valeria Derscariu.

Preotul Gabriel Derscariu

FOTO familia Derscariu

A început apoi o luptă inegală cu timpul şi birocraţia. În ultimii patru ani s-a reuşit consolidarea zidului cu o placă de beton, pentru ca să nu se prăbuşească dar şi consolidarea şi tratarea contra focului şi a dăunătorilor a bisericuţei din lemn. A fost între timp reparată şi draniţa de pe acoperişul clopotniţei cu meşteri veniţi de pe Valea Izei.   „În 2012 am apelat la Secretariatul de Stat pentru Culte şi am cerut în cel mai scurt timp sumele necesare realizării unui zid de oprire a alunecărilor de teren care acţionau în zonă, care puneau în pericol zidul. S-ar fi prăbuşit, era clar. În 2013 am găsit bani din bugetul local pentru acoperirea acoperişului clopotniţei,cu meşteri populari din Valea Izei. Era necesar fiindcă şi acolo erau infiltraţii. În 2014 am tratat bisericuţa din lemn contra incendiilor şi a dăunătorilor şi atunci am pus şi paratrăznetul. Abia în 2015 când s-au deschis liniile de finanţare europeană am avut posibilitatea să ne gândim la un proiect masiv de reabilitare”, spune primarul din Hilişeu.

Valeria Derscariu

FOTO Cosmin Zamfirache

Practic s-a făcut un studiu de fezabilitate, dar şi toată documentaţia, care ar asigura salvarea complexului. Ar urma ca primăria Hilişeu Horia, unitatea administrativ teritorială din care face parte şi complexul de la Hilişeu-Crişan, să primească 500.000 de euro pentru reabilitarea bisericii. Au urmat noi impedimente de natură birocratică, rezolvate chiar astăzi – spune primarul din Hilişeu.

Primarul Ioan Butnaru

FOTO Cosmin Zamfirache

„Dacă până în 2014, se putea direct ca autoritatea publică locală printr-o procedură simplă să devină aplicantul pe acel proiect, lucrurile s-au schimbat din 2015 . Am apelat la bunăvoinţa şi înţelegerea Mitropoliei Moldovei în primul rând, dar şi a Protopopiatului Dorohoi de a găsi o soluţie pentru a interveni cât mai rapid şi pentru a obţine finanţarea. Astăzi am avut o întâlnire cu Prea Sfinţia Sa mitropolitul Teofan şi în cel mai scurt timp ne aşteaptă ca, în conformitate cu procedurile legale, printr-un contract de comodat să ne fie predat amplasamentul nouă şi să putem deveni aplicanţii acestui proiect“, spune Ioan Butnaru.

  Monument admirat din toate colţurile lumii

Totodată la complexul bisericesc unicat de la Hilişeu-Crişan s-a investit pe lângă panoul de semnalizare a monumentului şi într-un sistem video, împrăştiat prin tot complexul. Primarul spune că este un proiect prin care vrea să arate lumii întregi monumentul din Hilişeu-Crişan. „Este un sistem de supraveghere video, atât pentru securitate, dar şi pentru faptul că în cel mai scurt timp, obiectivul va putea fi vizionat online din toată lumea. Va fi o pagină specială dedicată acestui monument. Este păcat, fiindcă este unicat în lume şi trebuie să fie cunoscut“, consideră primarul Ioan Butnaru.

Sursa:adevarul.ro