Mănăstirea Cetăţuia Negru Vodă numită “METEORA ROMÂNIEI”
Cea de a treia biserica rupestră din judeţul Argeş este Mănăstirea Cetăţuia Negru Vodă, situată la 22 km de Municipiul Câmpulung – Muscel, pe valea Dâmboviţei, între satele Cetăţeni şi Cotenești. Iniţial a fost cunoscută sub denumirea de Schitul Cetăţuia Negru Vod, şi este construită pe o stancă înaltă, la o altitudine de 881 metri. De la şoseaua principală se poate ajunge la mănăstire pe o potecă îngustă, în mai puţin de o oră.
Ctitorul mănăstirii nu se cunoaşte cu certitudine. Se presupune că acesta ar fi fost voievodul Nicolae Alexandru Basarab, fiul lui Basarab I. Acesta apare în al treilea strat de frescă în naos. Tradiţia locală susţine că primul ctitor ar fi fost Negru Vodă. Biserica din peşteră, atribuită lui Negru Vodă a fost construită în secolul al XIII-lea, odată cu cetatea Câmpulung-Muscel, prima capitală a Ţării Româneşti.
Schitul Cetăţuia este amintit în timpul lui Mihai Viteazul care a trecut pe acolo în anul 1595.Domnitorul Constantin Şerban s-a refugiat în acest loc în 1658, iar în anul 1690 și Constantin Brâncoveanu. Atunci schitul era metoc al Mănăstirii Negru Vodă din Câmpulung – Muscel.
În mănăstire se află două biserici: biserica veche, aflată într-o peșteră naturală, şi biserica nouă din lemn, în stil maramureşean. Biserica rupestră este împărţită clasic, în Sfânt Altar, naos şi pronaos. Această biserică păstrează trei straturi suprapuse de pictură, constatate de pictorul Teodorescu în anul 1922.
Mai jos de biserica rupestră se vede o cruce mare căţărată pe o stâncă înaltă şi îngustă. Despre aceasta se crede că a fost aşezată acolo de Negru Vodă. La baza crucii se află o piatră mare numită “Masa lui Mihai Viteazul”.
Încărcată de istorie şi spiritualitate, Mănăstirea Cetăţuia Negru Vodă este un simbol al creştinătăţii poporului român din cele mai îndepărtate timpuri.
Mânăstirea Cetăţuia este supranumită Meteora României datorită asemănării cu Schitul Meteora din Grecia şi este considerată cea mai aspră sihăstrie românească. Toate cele necesare călugărilor – materialele, apă, alimentele- se transportă până sus cu un funicular.
De ce vin credincioşii la cea mai aspră sihăstrie românească
Pe cel mai înalt colţ de stâncă de pe vârful Cetăţuia este o cruce, supranumită “crucea dorinţelor”. Legenda locului spune că aici s-a rugat Negru-Vodă ca să scape de năvălitori. Aceeaşi legendă spune că celui care ajunge aici şi se roagă îi vor fi îndeplinite trei dorinţe.
Se spune că în 1996, pe când se afla în mijlocul credincioşilor adunaţi la slujbă, icoana cu chipul Maicii Domnului a început să lăcrimeze. De atunci, mii de pelerini vin în fiecare an aici şi se roagă la icoană.
