Istoria mall-ului, de unde a pornit această idee și cine se află în spatele acestui concept

Mall-ul face parte astăzi şi din viaţa românilor. A devenit un spaţiu complex, unde se poate mânca, se pot face cumpărături de orice fel, se practică sport, activităţi de relaxare, artistice sau de socializare. Iată care este istoria mall-ului.

Radu Radoslav, fost arhitect-şef al Timişoarei, a lansat, săptămâna trecută, la Librăria „Două Bufniţe”, cartea „Blogul lui Radu” –care conţine articole publicate de-a lungul anilor pe blogul său. Radoslav a încercat să supună atenţiei problemele urbanistice în general şi în particular cele ale Timişoarei. Printre subiectele asupra cărora a încercat să provoace o dezbatere este fenomenul mall-urilor. Mai exact, de la transformarea Iulius Mall în Open Ville. Ca să se înţeleagă ce s-a întâmplat, Radu Radoslav a făcut scurtă istorie a fenomenului Mall-ului: cum a apărut, cum s-a dezvoltat, cum a decăzut şi cum renaşte acum. „Conceptul a apărut sub denumirea de Pall Mall la Londra, la începutul secolului al XVII-lea, ca produs cultural tipic baroc englez de export, pentru nevoia de reprezentare a statutului social al liderilor noii societăţi, gândit ca un teatru în aer liber, în care se promova o nouă experienţă spaţială, cea a mişcării de tip promenadă după canioanele epocii, ca spectacol în spaţiul verde”, explică Radoslav. Comercianţii au simţit primii potenţialul oferit de pietonal ca promenadă. Aşa a apărut mall-ul cultural, loc de pelerinaj pentru intelectuali, printre colecţii de artă şi pentru achiziţii de lucrări de artă. Revenind însă la mall-ul comercial: „Din cauza prigoanei din anii premergători celui de al Doilea Război Mondial, Victor Gruen (Viktor David Grunbaum) a fost emigrat să emigreze din Viena în SUA în 1938. Nemulţumit de ceea ce a văzut în oraşele americane, invadate de automobile, în amintirea vieţii publice de pe străzile vieneze natale, a propus un nou concept de comerţ care să îmbine cultura americană în afara oraşelor (unde preţul terenului era foarte ieftin) pentru a satisface plăcerile lor de a se deplasa cu automobilul, în afara cartierelor rezidenţiale şi a locurilor de mu ncă, cu cea europeană a vieţii publice pietonale. Este vorba de un spaţiu acoperit, care după cum susţine Gruen.  Pe lângă comerţul de pe stradă acoperită, el a prevăzut în conceptul său teoretic şi funcţiuni conexe precum centre medicale, şcoală, locuinţe, birouri, facilităţi de îngrijire a copiilor, bătrânilor, biblioteci, adăposturi antiatomice etc”, a povestit Radu Radoslav.

Prima realizare, în 1956, a fost Southdale Center din Edina, Minnesota, care se întindea pe 74.000 de metri pătraţi. „Conserva de tip , amorfă pe dinafară, a fost concepută să strălucească în interior cu scopul declarat să trezească pofta de cumpărături, bazată pe spaţiile comerciale ce bordează străzile interioare acoperite. Avea ca surprize interioare, pentru acea vreme, fântâni arteziene, o crescătorie de păsări, o instalaţie de artă a renumitului artist american Harry Bertoia, amplasată într-o piaţă acoperită etc. Clădirea cu faţade blindate a fost înconjurată de o imensă parcare pentru regele automobil. Succesul a fost debordant”, a scris arhitectul în “Blogul lui Radu”. Până în 1990 s-au construit în America peste 1.200 de astfel de mall-uri comerciale în afara oraşului. Au devenit veritabile locuri de pelerinaj timpic american, unde se ajunge cu maşina, simbolul “Visului American”.

“La început ele erau iubite de americanii ieşiţi din război pentru că erau cu aer condiţionat vara şi cu căldură iarna, facilităţi adăugate la străluciera spaţiului, la care americanul de rând nu a avut acces până atunci. Era semnul democratizării societăţii americane de consum. Dar Gruen nu şi-a imaginat niciodată că acest concept gândit ca o succesiune de pieţe urbane acoperite va contribui în SUA la dispariţie puţinelor străzi urbane de tip european şi la întărirea expansiunii urbane de tip . După 1970 americanii au părăsit starea lor de autosuficienţă şi după numeroase studii academice ce au demonstrat moartea vieţii publice urbane americane ca urmare a aplicării trunchiate a acestui concept, după ce americanul de rând a avut contact cu vibraţia vieţii publice de pe străzile oraşelor europene şi nu numai, procesul de renaştere a vieţii publice de pe străzile americane a reînceput. Au conceput mall-urile comerciale în aer liber, restaurând sau construind străzi străzi noi exterioare cu aer istoric, cu restaurante, cafenele, buticuri, pietonale ca centre de viaţă publică. Cu timpul, sute din fostele mall-uri comerciale părăsite au fost transformate în spaţii comunitare, în zone rezidenţiale, în centre nmedicale etc.”, a mai scrie Radu Radoslav.

sursa: adevarul.ro