Trecătorile din Munții Carpați(test de cultură generală)

January 23, 2019January 23, 2019 realitatearutiera

Munții Carpați oferă privelisti alpine incredibile: ciobanii isi mana oile, caii la carute alearga incet, iar asezarile medievale isi retin traditiile si obiceiurile .

Toate acestea, fac din Carpatii romanesti un muzeu deschis spectaculos, ocupand deasemenea o pozitie aparte in circuitul turistic al tarii prin peisajele deosebit de impresionante, vai glaciare, regiuni calcaroase, forme unice si neregulate ale stancilor.

Pentru a putea admira frumusețile Munților Carpați, valoarea și originalitatea acestora, trebuie să stăbatem în lung și-n lat potecile știute și neștiute ale munților. Carpații se remarca prin multimea de trecatori naturale care fac ca circulatia sa se desfasoare in conditii normale pe de o parte si de alta a lantului carpatic.

Vă propunem un test de cultură generală prin care să vă demonstrați că, aveți suficiente cunoștințe din acest domeniu:

1. Care este cea mai înaltă trecătoare din Carpaţii Orientali (1416 m altitudine)?

a. Petru Vodă

b. Prislop

c. Mestecăniş

2. În Evul Mediu a reprezentat cea mai importantă trecătoare dintre regiunile de la est de Carpaţi şi Transilvania:

a. Oituz

b. Tihuţa

c. Ghimeş

Imagini pentru castelul dracula de la tihuta

3. Trecătoare situată la o altitudine de 1621 m, care face legătura dintre Depresiunea Petroşani şi depresiunea subcarpatică Târgu Jiu – Câmpu Mare (Depresiunea Olteană):

a. Pasul Vâlcan

b. Lainici

c. Pasul Uz

4. Trecătoare situată în grupa nordică a Carpaţilor Orientali, în sud-estul Munţilor Bârgău, la o altitudine de 1201 m. Asigură legătura între Depresiunea Dornelor şi Depresiunea colinară a Transilvaniei.

a. Tarniţa

b. Ţengheler

c. Tihuţa

5. Trecerea între valea Trotuşului (Moldova) şi Depresiunea Ciucului (valea Oltului – Transilvania). Este cea mai scurtă cale de acces moldo-transilvană:

a. Pasul Uz

b. Oituz

c. Stânişoara

6. Trecătoare aflată la limita dintre Carpaţii Occidentali şi Carpaţii Meridionali, între Munţii Poiana Ruscă şi Munţii Ţarcului. Pasul este situat pe valea Bistrei la altitudinea de 700 m şi face legătura între Culoarul Bistrei şi Depresiunea Haţegului:

a. Pasul Răchitiş

b. Poarta de Fier a Transilvaniei

c. Lainici

Imagini pentru poarta de fier a transilvaniei

7. Cea mai accesibilă trecătoare dintre bazinul superior al Tisei şi Transilvania. Reprezintă locaţia legendară pe unde au pătruns în spaţiul transilvănean maghiarii şi în acelaşi timp limita vestică a fostului voievodat al lui Gelu:

a. Pasul Rodna

b. Poarta Meseşului

c. Ciucea (Pasul Craiului)

8. Asigură legătura între Depresiunea Oaşului şi Depresiunea Maramureşului. Reprezintă şi delimitarea geo-folclorică dintre Ţara Oaşului şi Ţara Maramureşului:

a. Huta

b. Rotunda

c. Cârlibaba

9. Prin această trecătoare trecea ruta comercială care lega Braşovul de portul Brăilei. A fost denumită de turci Tallisin (Trecătoarea fericirii), spre a încuraja soldaţii în campaniile de invadare a Transilvaniei:

a. Tabla Buţii

b. Caşin

c. Pasul Buzău

10. Trecătoare situată la limita dintre judeţele Neamţ şi Suceava la altitudinea de 1235 m, pe DJ209B numit şi Drumul Talienilor. Facilitează accesul între zona râului Moldova şi valea Bistriţei moldovene unind comunele Borca (Neamţ) şi Mălini (Suceava):

a. Rodna

b. Mestecăniş

c. Pasul Stânişoarei